Robert Berbece
Apreciat ca fiind un caz particular de acţiune pauliană[1], acțiunea împotriva renunțării frauduloase a succesibililor debitori, reglementată de art. 1.122 Cod civil, reprezintă unul dintre mijloacele de protecție a drepturilor creditorilor menit să sancționeze intenția de fraudă, directă sau indirectă, a debitorilor.
Renunțarea frauduloasă a fost descrisă doctrinar[2] și jurisprudențial[3] ca fiind o “renunţare la o moştenire solvabilă făcută de către un succesibil insolvabil”, respectiv “un act care vizează sărăcirea debitorului şi…
Citeste continuarea pe www.juridice.ro
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
