de Adriana Stoicescu, judecător
Dacă Isus ar veni mâine, ar fi întâmpinat de o mulţime indignată.
Doar asta mai ştim să facem, să ne indignăm.
I-am cere abrogarea pensiilor speciale, câte un BMW, ca să ajungă la toţi, examene luate de toate loazele şi să se vindece mătuşa de bătături.
Isus nu e de gaşcă şi nu mai e interesant decât dacă se transformă în tonomat de dorinţe împlinite.
Nu cred că noi mai avem reprezentarea a ceea ce înseamnă credinţă.
Poate doar izolaţii din România ai doamnei Dite Dinesz sau bătrânii de pe coclaurii lui Iosif mai ştiu să se roage cu adevărat.
Credinţa este apogeul intimităţii cu Tatăl şi nu se manifestă în piaţa publică.
Dialogul cu Dumnezeu înseamnă linişte şi retragere din lumina reflectoarelor.
Înseamnă sinceritate în tăcere…
Pe Dumnezeu nu Îl iubeşti urlând cu ochii ieşiţi din orbite, îmbrăcat musai în negru şi nici nu cred că rimelul sau fondul meu de ten L-ar împiedica să…
Citeste continuarea pe flux24.ro
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
