Interviul Tucker-Putin, lung de două ore și presărat cu amabilități reciproce, nu a ieșit din paradigma mai vechilor aserțiuni prin care Vladimir Putin justifică invadarea Ucrainei atât în ochii rușilor, cât, mai ales, în cei ai Occidentului.
Cum temele dificile au fost evitate de Tucker Carlson, nu e de mirare că interviul nu a adus noutăți.
Dar, atrage atenția profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, adevăratul scop al interviului a fost acela de a aduce în spațiul public american temele pe care Putin le vehiculează de peste doi ani de zile, pentru a le relativiza și a le da legitimitate.
„Putin nu a spus nimic nou, nici nu era scopul acestui interviu, ci să deschidă poarta acestor idei pentru a intra în spațiul public american și occidental”, spune pentru Europa Liberă profesorul Naumescu.
„Ele au girul unui ziarist cunoscut, al unui comunicator, sunt așezate la masă, decent, alături de alte idei. Din start le dă o legitimitate, cel puțin în publicul conservator.”
„Asta e extrem de grav și de toxic. Chiar dacă Putin spunea lucrurile astea de ani de zile, ele erau trecute de presa mainsteam prin filtrul critic”, subliniază Valentin Naumescu.
Profesorul de relații internaționale menționează că interviul „îl umanizează, ca să spunem așa, pe Vladimir Putin și îl face un produs oarecare în societarea americană.”
Revizionismul, banalizat
În timpul interviului, Vladimir Putin a ținut prelegeri despre istoria Rusiei și a Ucrainei începând de la anul 832.
A reiterat astfel ideea că Ucraina nu există ca stat independent, exact așa cum a spus încă din 24 februarie 2022 în discursul prin care anunța „operațiunea specială” și mai apoi în toate aparțiile publice.
Să nu uităm că, înainte de război, Vladimir Putin a publicat un lung articol în care neagă existența Ucrainei ca stat suveran, idei pe care le tot repetă cu aceeași convingere de fiecare dată când are ocazia.
Grav, susține profesorul Valentin Naumescu, este că se legitimează revizionismul în ochii publicului american și occidental și că ideea schimbării prin forță a frontierelor este banalizată, devine acceptabilă.
„Este o încercare de a muta revizionismul din zona extremismului, a inacceptabilului în cea a normalului. Treptat lumea va începe să se obișnuiască cu ideile revizioniste”, subliniază Naumescu.
„M-a frapat ușurința inacceptabilă cu care sunt puse în discuție astfel de idei. Asta este grav în opinia mea. Acceptarea modificării frontierelor prin forță, apelul la criterii istorice pentru controlul unor teritorii, nu la cele legate de prevederile dreptului internațional și a tratatelor internaționale. Dacă ne întoarcem la criterii istorice, totul este aruncat în aer, totul este relativizat”, mai spune profesorul Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.
În acest context, Vladimir Putin s-a referit la așa-zisele pretenții ale…
Citeste continuarea pe romania.europalibera.org
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
