„În greaca veche: Λείψανα – rămășițe pământești ale oamenilor considerați sfinți. În latină, Reliquiae. Învățătura venerării obligatorii a moaștelor, ca pline de har, a fost confirmată în 787 de către cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic. În slavona bisericească, termenul moaște (ajuns și în română) este folosit adeseori în legătură cu rămășițele pământești (ostanki) ale oricărui om decedat. Cuvântul moaște (la plural) în medio-bulgară – și slava bisericească de mai apoi – derivă din termenul мощь = putere, slavii…
Citeste continuarea pe jurnalul.ro
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
