Daniel își poartă povara pe umeri încă de la vârsta de 5 ani, când primele simptome ale unei tumori osoase au apărut pe umărul stâng.
,,Se plângea că îl doare mâna. Am observat că avea un os ieșit în afară și am mers la medic. La aflarea diagnostic-ul eu și soțul am fost șocați. Nu puteam accepta situația. În anul respectiv ne-am îmbolnăvit amândoi cu inima. Este un chin să vezi cum copilul tău suferă și nu poți face nimic să-l alini,” ne-a mărturisit mama micuțului printre lacrimi.
Au urmat 11 ani de chin: injecții, tratamente invazive, intervenții chirurgicale. Dacă la 5 ani nu știa cu adevărat ce i se întâmplă, la a doua intervenție avea deja 7 ani și a înțeles că viața lui nu e a unui copil obișnuit, care râde, se joacă, se bucură. În schimb, Daniel a suportat, zi de zi, noapte de noapte dureri inimaginabile. Cel mai mult l-a afectat însă momentul în care nu a mai putut merge.
,,Mi se rupe sufletul…
Citeste continuarea pe probr.ro
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
