Despre comasatele în care noi nu contăm!


Toată aiureala cu comasarea alegerilor mi-a mîncat destule ore de zăbovit în fața televizorului. Nu deznodămîntul mă țintuia în scaun cît defilarea de fețe strîmbe și prefăcute, partiturile jucate stîngaci, limbajul  sumar, îmbrăcămintea scumpă, de concurs țopesc al celor ajunși, niște gîndaci parfumați  care se luptă să ne conducă țara și orașele.

Mai  captivantă decît gîgîiala lui Mihai Tudose sau decît frazele neterminate ale lui Marcel Ciolacu mi s-a părut fața transpirată a lui Nicolae Ciucă. Actor modest, cu limbă scurtă, speriat de lucrături. Știe că pe  front te lovește glonțul și că, în politică, te doboară cuvintele.

În toată această foșgăială nebună, în fapt, tot o luptă animalică pentru putere, am înțeles mai adînc politica  românească și halul în care a ajuns. Mi-au fost de ajuns imaginile cu Rareș Bogdan mergînd țanțoș  ca un cățel pomădat în spatele lui Nicolae Ciucă. El de-a…

Citeste continuarea pe www.cotidianul.ro

Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
Total
0
Shares
Stiri pe aceeasi tema