Alin Latu, Country Manager pentru România în cadrul iBanFirst, explică incertitudinea din spatele luptei contra inflației și modul în care aceasta afectează piața valutară (FX), înainte de deciziile de politică monetară ale Fed și BCE de săptămâna viitoare.
București, 21 iulie 2023: Pe termen scurt, există puține îndoieli cu privire la intențiile băncilor centrale. Atât Rezerva Federală a SUA (Fed), cât și Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătesc să majoreze ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în săptămâna următoare. Cu toate acestea, incertitudinea persistă în ceea ce privește viitorul. Deși există dovezi tot mai clare că mecanismele de transmitere a politicii monetare funcționează mai bine și mai rapid în zona euro, nivelul inflației continuă să difere între țări, cu rate mai ridicate în Europa Centrală și de Est. Totodată, așteptările pieței au condus la cea mai lungă perioadă de consolidare pentru perechea EUR/USD din 2004 încoace, regiunea fiind puternic dependentă de perechea valutară pentru comerț.
În Statele Unite, piața monetară indică o perioadă de pauză până în martie 2024, când se așteaptă ca Fed să înceapă ciclul său de relaxare pentru a contracara încetinirea creșterii economice. Această abordare pare justificată, având în vedere cele mai recente statistici disponibile, care arată că ritmul de creștere din Statele Unite încetinește. Cu toate acestea, o recesiune este aproape inevitabilă, iar o aterizare ușoară a economiei americane devine acum principala referință.
De asemenea, procesul de dezinflație s-a accelerat în ultimele luni. Atât inflația generală (headline inflation) cât și inflația de bază (core inflation) din iunie au fost mai scăzute decât se aștepta. IPC principal a avut un avansat de +0,18% față de luna anterioară în iunie, în timp ce IPC de bază (care exclude prețurile la alimente și energie) a încetinit la o rată de creștere de +0,16% lună de lună. Aceasta a reprezentat cea mai lentă variație lunară din februarie 2021. De asemenea, indicatorul alternativ al IPC de bază al Rezervei Federale din Atlanta, care se axează pe un coș de articole cu prețuri relativ stabile, a înregistrat o scădere la o rată anuală de +2,8%. Acesta este un alt semnal foarte pozitiv.
Nu este clar dacă Fed dorește cu adevărat să atingă ținta de inflație de 2% dacă ar implica să împingă economia spre recesiune. Însă acest lucru nu este necesar: o țintă implicită a inflației de 3% sau o țintă oficială de 2% nu ar avea implicații macroeconomice majore, care ar fi inoportune, mai ales înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Conform opiniei analiștilor iBanFirst, banca centrală ar putea să urmeze o țintă de inflație medie apropiată de 3% pe termen lung, fără a provoca îngrijorări semnificative pe piață. În acest sens, o perioadă extinsă de pauză în politicile monetare după majorarea din iulie reprezintă cel mai rezonabil scenariu.
Situația este mai complicată în zona euro
Piețelor nu le place divergența politicilor monetare, prin urmare, dezbaterea cu privire la o posibilă pauză în creșterea ratelor dobânzilor se intensifică și în zona euro. Într-un interviu recent acordat Bloomberg, Klaas Knot, membru al Consiliului Guvernatorilor al BCE, a exprimat că înăsprirea monetară după ședința de săptămâna viitoare este „cel mult o posibilitate, dar în niciun caz o certitudine”, ceea ce a stârnit ample discuții.
Există un dezacord puternic între membrii consiliului privind direcția politicii monetare după resetarea din vară. În minuta ședinței de politică monetară a BCE, publicată săptămâna trecută, câțiva alți membri au sugerat perspectivele mai multor majorări ale ratelor dobânzilor, inclusiv cel puțin o majorare în septembrie.
Perspectivele economiei zonei euro sunt mai derutante. Uniunea se confruntă cu o recesiune tehnică, iar aceasta se datorează în principal revizuirii în scădere a cifrelor economice ale Irlandei. În ceea ce privește inflația, situația este mai dificilă în zona euro decât în Statele Unite. Cu toate acestea, există și motive de optimism, deoarece indicele prețurilor de consum (IPC) principal este scăzut, iar inflația de bază a avut o creștere medie zero de la o lună la alta, conform datelor publicate pentru luna iunie.
Există tot mai multe dovezi că transmiterea politicii monetare funcționează mai bine și mai rapid în zona euro. Cu toate acestea, în același timp, nivelul inflației diferă considerabil de la o țară la alta, ceea ce îngreunează sarcina BCE. În Franța și în zonele periferice, creșterea economică este mai puternică, iar inflația este mai redusă comparativ cu cea din țările din Europa Centrală și de Est. Această disparitate poate fi atribuită unor factori precum sectorul serviciilor (care se manifestă mai rezistent în unele țări decât în altele) și condițiile pieței forței de muncă (care variază în funcție de țară). Analiștii iBanFirst anticipează că exportul dezinflației din partea Statelor Unite prin deprecierea dolarului va contribui la atenuarea presiunilor inflaționiste în lunile următoare, dacă scăderea dolarului se va menține așa cum se preconizează.
Creșterea euro: Prea frumoasă ca să fie reală
Perechea euro/dolar s-a îndreaptat către a zecea zi consecutivă de creștere, traversând cea mai lungă perioadă de consolidare din 2004. Euro ponderat în funcție de activitatea comercială, care reflectă cel mai bine slăbiciunea sau rezistența euro, a atins un nou maxim istoric. Această creștere recentă a euro se datorează, în mare parte, așteptărilor că Banca Centrală Europeană (BCE) va continua să majoreze ratele dobânzilor, în timp ce Rezerva Federală a SUA (Fed) va face o pauză în acest sens. Cu toate acestea, analiștii iBanFirst consideră că perspectivele ulterioare de apreciere vor fi mai limitate, ținând cont de slaba creștere economică din zona euro comparativ cu Statele Unite (PIB-ul SUA a crescut cu 82% din 2008, în timp ce PIB-ul zonei euro a înregistrat doar o creștere de 6% în aceeași perioadă) și de estimările că BCE se va abține de la noi majorări în septembrie. Prin urmare, perspectiva că EUR/USD va atinge pragul de 1,15 în această vară este una exagerată. În opinia analiștilor, EUR/USD se va stabiliza într-un interval cuprins între 1,05 și 1,12 în cea mai mare parte a semestrului II.
„România și întreaga regiune a Europei Centrale și de Est continuă să fie puternic dependente de cursul EUR/USD pentru comerțul extern. În lunile următoare, incertitudinea legată de creșterile ratelor dobânzilor sau posibile pauze decise de Băncile Centrale, precum și impactul acestora asupra inflației, vor continua să influențeze evoluția EUR/USD”, explică Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
