Mi-ar plăcea să iubesc oamenii așa cum iubesc cerul sau corcodușele, sau fragii, sau umbra unui copac înfrunzit într-o zi caniculară. Dacă aș iubi așa, aș putea detașa carnalul de spiritual, infatuarea de conectare. Dar poate că toate astea sunt părțile inseparabile ale unui întreg, la fel ca nuca și cozonacul. Perfecte împreună.
Aceste analogii ale unui om flămând mă fac să mă gândesc la el. Sau poate că s-a ales singur să facă parte din povestea asta. Aș presupune chiar că nu sunt prima care scrie despre el.
Nu s-a zgârcit Dumnezeu când l-a…
Citeste continuarea pe hotnews.ro
Urmariti stirile newsflash.ro si pe Google News
