Spre marea bucurie a celor două TV şi două radiouri din România specializate în diversiuni anti-occidentale şi hăhăială relativistă de tip kremlinist, plus liota de influenceri asociaţi cu ele, două tururi de alegeri care vor avea loc în regiunea noastră în următoarea lună vor furniza multă jubilaţie şi muniţie de folosit contra cauzei ucrainene. Faptul că ei încă n-au descoperit încă asta e doar pentru că oamenii noştri sunt fundamental leneşi, provinciali şi neinteresaţi de ştirile de actualitate, preferând opiniile de-a gata culese pe Telegram, conspiraţiile şi datul cu părerea, adică chestii care nu cer mare efort. Dar lucrurile pot deveni cu adevărat serioase prin vecini.
Întâi vin alegerile parlamentare din Slovacia, pe 30 septembrie. Ţara a fost până acum un partener solid în UE şi NATO şi sursă de ajutor economic şi militar pentru Ucraina – dar asta pentru că aşa au decis elitele politice aflate destul de instabil la putere, cu guverne fragmentate iar apoi interimare (cel actual), în vreme ce sprijinul popular pro-Kiev e printre cele mai scăzute din Europa (39%); doar Cipru şi Bulgaria au niveluri mai mici. La Bratislava te-ai fi aşteptat la o politică jenantă de tip “facem dar nu spunem” cu care s-a dat în stambă Bogdan Aurescu la BBC, dar Slovacia a fost hotărâtă şi transparentă cu ajutorul pentru Ucraina, inclusiv cel militar, publicând de fiecare dată liste cu asistenţa acordată.
Ca atare puţină lume peste hotare a mai stat să observe cât de complicat e echilibrul politic în această ţară mică, cu populaţie cât două Bucureştiuri, unde guvernele de coaliţie sunt regula iar gâlceava între miniştri frecventă, cu rufe spălate spectaculos în public. Aşa se face că după ce majoritatea s-a spart în decembrie trecut ţara a petrecut patru luni în incertitudine, iar din luna mai încoace cu un guvern tehnocrat cu puteri limitate, totul fără să facă mari ştiri în presa străină. În momentul ăsta partidul lui Robert Fico, un fel de Viktor Orban slovac, conduce în sondaje, peste Social Democraţi şi Progresiştii civici.
Fico (se citeşte Fiţo), un palavragiu populist anti-UE şi pro-Putin, a mai fost premier şi înainte, într-o perioadă mai moderată a vieţii lui (ca Orban când era tânăr) dar s-a radicalizat la bătrâneţe. Iar prost e că există partide auriste şi la dreapta lui Fico cu care el ar putea face alianţă de guvernare. Sigur, sunt şi destui actori pe partea pro-UE a spectrului, fragmentarea fiind mai mare decât în România, deci s-ar putea înjgheba şi acolo o majoritate dacă votul le va permite. Însă pe momentul vântul suflă în pânzele partidului SMER al lui Fico iar lucrurile în Europa se vor complica serios dacă Slovacia devine Ungaria 2.
Cu adevărat îngrijorător însă ar fi să avem Ungaria 3 sub forma Poloniei, un stat cu mai mare greutate şi vizibilitate decât Slovacia. În…
