În România, fenomenul de bullying a ajuns la un nivel alarmant în instituțiile de învățământ, astfel că un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică. Psihologii subliniază că victimele pot fi afectate pe termen lung, adesea, fiindu-le frică să mai meargă la școală.
Bullying la școală / Foto: Arhivă
„Violența elevilor se manifestă prin
modalități variante de la violența fizică atât de des întâlnită până la
violența de tip psihologic și cea emoțională”, atrage atenția psihologul Mihai
Copăceanu care subliniază și că cyber bullyingul a devenit o nouă problemă mult
mai greu de combătut când copiii își desfășoară mare parte din viața și
activitatea lor socială în mediul virtual, ajungând până la 8 ore zilnic sau
mai mult.
Efectele bullyingului
Principalele consecințe ale
bullyingului sunt teama fața de agresor, agitație, anxietate sau depresie.
„Dacă bullyingul este constant, victima poate ajunge să aibă o fobie de școală,
acela fiind mediul unde este rănită. Copilul care este terorizat de colegii lui
dezvoltă, în general, un comportament de ezitare. Se închide în sine, are
impresia că orice situație se poate transforma într-un atac la adresa lui”,
atenționează și psihologul Keren Rosner.
Multe dintre victimele bullyingului, mai exact una din trei, s-au confruntat cu stări de anxietate și au avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Neglijența părinților
Keren Rosner precizează că, în
general, copiii le spun părinților despre cazurile de abuzuri din școală, dar
aceștia din urmă ignoră pericolul. „Uneori, li se spune chiar că este normal și
că așa se întâmplă, iar copilul nu mai știe cum să reacționeze”. Cel mic ajunge
să accepte situația, iar astfel se perpetuează agresiunea împotriva lui.
„Diminuăm și desconsiderăm mult efectele bullyingului de la primele semne. Părinții, profesorii și elevii nu consideră acțiunile de umilire, jignire ca fiind grave”, punctează și Mihai Copăceanu.
Când un copil este abuzat sau devine
agresor, există anumite semne care ar trebui să atragă atenția cadrelor
didactice și părinților.
Când vine vorba de victime, ele își schimbă
comportamentul, astfel că un copil vesel va ajunge să fie constant trist și să
evite să comunice. În ceea ce privește agresorul, el are un comportament rebel,
fiind obraznic în timpul orelor și dur cu ceilalți copiii în pauze.
„Bullyingul este un fenomen de grup.
Întotdeauna exista un minimum de trei persoane, nu e vorba doar de agresor și
victimă, ci și de martor. De multe ori sunt mai mulți martori. Și, din păcate,
martorii nu intervin, nu se implică fie că le este teamă de agresiunea
agresorului, fie sunt de asemenea indiferenți. În situațiile clasice, cu
ușurință martorii devin complici, iar în multe cazuri se transformă cu
ușurință, spontan în agresori”, adaugă Copăceanu.
Totuși, expertul spune că nu este de
acord cu pedepsele, deoarece agresorul însuși are nevoie de empatie și de
consiliere psihologică, fiind la rândul lui o victimă, în cele mai multe cazuri.
Ce arată studiile
Potrivit unui sondaj al Organizației Salvați Copiii, 49% dintre respondenți devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online, 82% sunt martori și 27% recunosc că au comis astfel de fapte.
În ultima perioadă, cazurile de violență în școli au crescut, astfel că în anul școlar 2021-2022 au fost 10.971 de situații de bullying, comparativ cu anul anterior, când au fost 7.715.
