Spionul sovietic de la Buckingham


Regina Elisabeta a II-a a ╚Ötiut c─â Anthony Blunt, curatorul colec╚Ťiei ei de art─â, era un agent dublu, dar a ╚Ťinut secret─â informa╚Ťia timp de cincisprezece ani, c├ónd a fost dezv─âluit─â public de premierul Margaret Thatcher, scrie slate.fr.

Cu doi ani ├«nainte de moartea ei, regina Elisabeta a f─âcut o vizit─â surpriz─â la MI5 agen╚Ťia britanic─â de contrainforma╚Ťii ╚Öi securitate intern─â. Ea a adus un omagiu membrilor serviciilor secrete britanice c─ârora le-a mul╚Ťumit pentru angajamentul lor neclintit, fidel─â motto-ului lor: ÔÇ×Regnum DefendeÔÇŁ (ÔÇ×Ap─âr─â RegatulÔÇŁ). Regretatul suveran a apreciat ├«ntotdeauna foarte mult valoarea secretului ╚Öi a ╚Ötiut s─â-l manevreze la perfec╚Ťiune. Episodul Blunt ofer─â o dovad─â edificatoare ├«n acest sens.

├Än 1945, regele George al VI-lea l-a numit pe Anthony Blunt (1907-1983) curator al colec╚Ťiilor de pictur─â a coroanei engleze, una dintre cele mai mari ╚Öi mai bogate din lume. Acest absolvent al Universit─â╚Ťii Cambridge era un istoric de art─â renumit. Veri╚Öor ├«ndep─ârtat al Reginei (viitoarea ÔÇ×Regina mam─âÔÇŁ adorat─â de britanici), Blunt este apreciat ╚Öi pentru personalitatea sa. ÔÇ×Familia regal─â l-a pl─âcut: era politicos, eficient ╚Öi, mai presus de toate, discretÔÇŁ, dezv─âluie o biografie. C├ónd fiica cuplului regal, Elisabeta, ia ├«n m├ón─â destinul regatului, la moartea regelui, ea ├«╚Öi reitereaz─â ├«ncrederea ├«n Blunt, care ├«╚Öi va p─âstra func╚Ťia pentru mai bine de un sfert de secol. Cu toate acestea, ├«n 1950, un spion rus chestionat de MI5 a sus╚Ťinut c─â Blunt era un membru activ al Partidului Comunist. Parfumul suspiciunii se evapor─â foarte repede: dup─â verificare, se dovede╚Öte c─â istoricul de art─â nu a aderat niciodat─â la PC. ╚śi din motive ├«ntemeiate… El a fost descurajat s─â fac─â acest lucru ├«n anii 1930 de c─âtre prietenul ╚Öi recrutorul s─âu, Guy Burgess, care a crezut pe bun─â dreptate c─â a r─âm├óne departe i-ar permite s─â nu atrag─â niciodat─â aten╚Ťia asupra activit─â╚Ťilor sale.

Ini╚Ťial, Blunt a studiat matematica la Trinity College din Cambridge ├«n 1926. Apoi s-a dedicat limbilor moderne, iar st─âp├ónirea limbilor francez─â ╚Öi german─â s-a dovedit mai t├órziu util─â pentru dubla sa voca╚Ťie de spion ╚Öi istoric de art─â. S-a al─âturat cur├ónd unei societ─â╚Ťi secrete create ├«n 1820, The Cambridge Conversazione Society (cunoscut─â ╚Öi sub numele de ÔÇ×Apostoli din CambridgeÔÇŁ).

John Golding, executorul lui Blunt, va explica c─â la Cambridge ÔÇ×nu toat─â lumea era spion, dar comunismul era foarte comun printre intelectualii anilor 1930ÔÇŁ . Potrivit lui Blunt, ├«n toamna anului 1933 ÔÇ×marxismul a izbucnit ├«n CambridgeÔÇŁ.

├Än 1940, Blunt a fost recrutat de MI5; el va fi activ acolo p├ón─â la sf├ór┼čitul r─âzboiului

O criz─â economic─â ├«nt─ârit─â de pr─âbu╚Öirea bursei, amenin╚Ťarea r─âzboiului civil ├«n Spania, ascensiunea fascismului, masa de tineri intelectuali ideali╚Öti . Regimul comunist sovietic era admirat de tineri care considerau doctrina marxist-leninist─â drept singura alternativ─â valabil─â ├«mpotriva fascismului. Doi recrutori formidabili, Arnold Deutsch ╚Öi Edith Tudor-Hart vor convinge studen╚Ťii de la Oxford ╚Öi Cambridge s─â ia m─âsuri.

Unul dintre tinerii apostoli, genialul Guy Burgess, își folosește farmecul pentru a-l înrola pe prietenul său Anthony Blunt.

Infiltra╚Ťii

├Ämpreun─â cu al╚Ťi trei studen╚Ťi, Donald Duart Maclean (fiul unui fost ministru al Educa╚Ťiei), John Cairncross ╚Öi Kim Philby, vor forma Cambridge Five. Burgess ╚Öi Philby se al─âtur─â MI6 (serviciul de informa╚Ťii externe), ├«n timp ce Maclean devine diplomat la Washington. El a fost cel care, ├«n 1944, i-a oferit lui Stalin procesul-verbal al ├«nt├ólnirii secrete organizate ├«ntre Roosevelt ╚Öi Churchill.

├Äntre timp, Blunt a f─âcut o carier─â remarcabil─â din pasiunea sa pentru art─â: pred├ónd la Universitatea din Londra, el va deveni ├«n cele din urm─â unul dintre cei mai renumi╚Ťi istorici de art─â din lume ╚Öi va prelua conducerea Institutului Courtauld. ├Än 1940, Blunt a fost recrutat de MI5; el va fi activ acolo p├ón─â la sf├ór┼čitul r─âzboiului. Se estimeaz─â c─â ├«ntre 1941 ╚Öi 1945 a reu╚Öit s─â comunice Uniunii Sovietice peste 1.700 de documente.

M

I6 suspecteaz─â din 1948 existen╚Ťa unei ÔÇ×c├órti╚ŤeÔÇť, sau chiar a mai multora, ├«n r├óndurile sale

Spre sf├ór╚Öitul r─âzboiului, regele George al VI-lea l-a chemat pe Anthony Blunt s─â-l ├«nso╚Ťeasc─â ├«ntr-o c─âl─âtorie secret─â pe continent. ├Än urma acestei misiuni, istoricul de art─â ╚Öi agent dublu a fost numit curator al colec╚Ťiilor de pictur─â ale regelui (“Surveyor of the King’s Pictures”), apoi al Reginei Elisabeta a II-a, ├«ncoronat─â ├«n 1952. Ea l-a numit cavaler doi ani mai t├órziu, conferindu-i Ordinul Regal Victorian.

Sub conducerea lui Sir Anthony Blunt, colec╚Ťia se extinde, c─âl─âtore╚Öte, se organizeaz─â. Apropiat de Regina Mam─â, a ├«ntre╚Ťinut rela╚Ťii excelente ╚Öi cu Elisabeta, care i-a apreciat profesionalismul, conversa╚Ťia sa erudit─â ╚Öi prestigiul tot mai mare pe care ├«l conferea colec╚Ťiilor sale.

MI6 suspecteaz─â din 1948 existen╚Ťa unei ÔÇ×c├órti╚ŤeÔÇť, sau chiar a mai multora, ├«n r├óndurile sale. Datorit─â colabor─ârii cu CIA, agen╚Ťii MI6 i-au demascat pe Maclean ╚Öi Burgess ├«n 1951. ╚śtiind c─â au fost demasca╚Ťi, ace╚Ötia au fugit imediat.

├Än timp ce Blunt sus╚Ťine c─â ╚Öi-a ├«ncetat activit─â╚Ťile de spionaj dup─â 1945, el pare s─â fi p─âstrat totu╚Öi un rol ├«n cercul Cambridge Five. El ├«nsu╚Öi ar fi fost responsabil pentru ╚Ötergerea oric─âror urme incriminatoare din apartamentele celor doi acoli╚Ťi ai s─âi ╚Öi i-ar fi ajutat suger├óndu-le s─â fug─â prin Fran╚Ťa, care nu necesita pa╚Öaport. Ceea ce au ╚Öi f─âcut.

Grupul celor Cinci va fi complet dezactivat abia dup─â c├ó╚Ťiva ani. Philby a sim╚Ťit c─â este expus ╚Öi, la r├óndul s─âu, a fugit la Moscova ├«n 1963.

├Än urma evad─ârii lui Philby, americanul Michael Straight (v─ârul lui Gore Vidal ╚Öi Jacqueline Kennedy) ├«l denun╚Ť─â pe Blunt, cu care lucrase c├óndva ca spion. Vestea este imediat raportat─â Reginei Elisabeta. ├Än mod surprinz─âtor, ea decide s─â nu fac─â nimic: el nu va fi demis ÔÇô Blunt ├«╚Öi va p─âstra postul p├ón─â ├«n 1972 ÔÇô ╚Öi nici titlul nu ├«i va fi retras. Se pare c─â premierul de atunci Alec Douglas-Home nici m─âcar nu a aflat povestea.

Salvat de Hitler

Istoricul reu╚Öe╚Öte astfel s─â-╚Öi negocieze imunitatea ├«n schimbul unor informa╚Ťii. ├Än realitate, mai degrab─â datorit─â informa╚Ťiilor pe care le de╚Ťine despre familia regal─â ├«╚Öi datoreaz─â lini╚Ötea sufleteasc─â.

├Äntre 1945 ╚Öi 1947, cele patru misiuni secrete efectuate de Anthony Blunt la cererea regelui George al VI-lea nu au fost motivate doar de repatrierea operelor de art─â, ci ╚Öi de recuperarea documentelor sensibile. Nu vom ╚Öti niciodat─â exact ce au con╚Ťinut. Sunt men╚Ťionate scrisori ale tinerei regine Victoria c─âtre o dragoste de tinere╚Ťe, dar ceea ce l-ar fi ├«ngrijorat ├«n mod deosebit pe monarhul englez ├«n 1945 ar fi colaborarea fratelui s─âu, ducele de Windsor (├«ncoronat Edward al VIII-lea), cu regimul nazist.

Potrivit lui Hugh Trevor-Roper, care a lucrat sub conducerea lui Kim Philby ├«n Serviciul Secret, aceasta includea coresponden╚Ťa dintre Duce ╚Öi Hitler, ├«n care britanicul ar fi transmis informa╚Ťii care l-ar fi putut ajuta pe F├╝hrer ├«n r─âzboiul ├«mpotriva Alia╚Ťilor. Ducele s-ar fi preg─âtit s─â taie leg─âturile cu familia sa pentru a se stabili ├«n Germania nazist─â, proiect abandonat ├«n cele din urm─â ├«n favoarea Fran╚Ťei.

Dac─â informa╚Ťia ar fi fost dezv─âluit─â public, un scandal f─âr─â precedent ar fi zguduit familia regal─â. Omerta practicat─â ├«i permite astfel lui Blunt s─â-╚Öi p─âstreze postul ╚Öi s─â salveze apari╚Ťiile.

Regina ╚Öi Blunt se ├«nt├ólnesc ocazional: ├«n public, ea continu─â s─â-i sus╚Ťin─â ac╚Ťiunile, ap─âr├ónd de exemplu al─âturi de el ├«n timpul inaugur─ârilor de expozi╚Ťii, sau ├«n cea a noilor galerii ale Institutului Courtauld, ├«n 1968. Mai surprinz─âtor: ar fi fost informat─â despre activitatea acestuia cu mult ├«nainte de 1964.

Secretul nu ar fi fost, din moment ce lordul Chamberlain, ne╚Ötiind de activit─â╚Ťile de spionaj ale lui Blunt, urma s─â-i ofere dup─â pensionare s─â r─âm├ón─â consultant pentru colec╚Ťiile regale. P├ón─â c├ónd un jurnalist sco╚Ťian, Andrew Boyle, a scris o carte ├«n 1979 numit─â The Climate of Treason: Five who spion for Russia. El poveste╚Öte epopeea celor Cinci, f─âr─â a men╚Ťiona niciodat─â numele lui Anthony Blunt, care apare sub pseudonimul Maurice, un omagiu adus romanului lui EM Forster (a c─ârui adaptare cinematografic─â va lansa cariera lui Hugh Grant).

Dar Margaret Thatcher, informat─â de serviciile de informa╚Ťii, l-a demis din func╚Ťie ╚Öi deposedat de calitatea de cavaler. Blunt a tr─âit ├«n izolare timp de trei ani ├«nainte de a deceda ├«n urma unui atac de cord, ├«n 1983 la Londra.

Citeste continuarea pe ziare.com

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Polonia vrea s─â securizeze frontiera cu exclava Kaliningrad pentru c─â este un ÔÇ×vecin instabilÔÇŁ

Urmatoarea stire

Vladimir Putin, ├«n Uzbekistan – Stirile Kanal D

Stiri pe aceeasi tema