Rusia s-a apropiat de România cu 1.000 de km după anexarea celor 4 regiuni. Care vor fi urmările pe viitor


Februarie 2022. Ucraina era atacată. Estul ţării era miza, spunea atunci Kremlinul. Donbas, Luhansk şi Donetsk. Echipa Observator a fost prima echipă de televiziune din România prezentă în Ucraina atunci când a început totul. 

La 219 zile distanţă de primul atac, preşedintele Rusiei semnează decretele de anexare a regiunilor Luhansk, Zaporojie, Donetsk şi Herson. E efectul unor aşa zise referendumuri organizate în oraşe controlate de forţele armate ruseşti. Pentru a doua oară în aproape opt ani, graniţele Rusiei avansează spre România cu aproape o mie de kilometri. Suprafaţa total revendicată este de aproape 90 de mii de kilometri pătraţi, cam cât suprafeţele Ungariei sau Portugaliei. 

Ion Petrescu, analist militar: Anexările fac parte din politica preşedintelui Vladimir Putin de a extinde teritoriul Federaţiei Ruse cu teritorii din ţări vecine, din foste state sovietice, cum este cazul Ucrainei.

Lipirea din pix a teritoriilor ucrainene transformă Marea Azov în lac rusesc. Şi limitează spre România circulaţia navelor comerciale inclusiv în Marea Neagră, în condiţiile în care teritoriile acum lipite de Rusia acoperă aproape jumătate din deschiderea pe care o are Ucraina la Marea Neagră. Iar distanţa dintre Rusia şi România, cu mutarea graniţei la Herson, se reduce acum de la aproximativ 13 ore la 9. Chiar şi aşa, ameninţările nucleare ale lui Vladimir Putin sunt tratate de specialiştii români cu gândul la umbrela NATO. 

Generalul Balaceanu: Este foarte improbabilă folosirea armei de nimicire în masă. O perspectivă a unui conflict îngheţat în sud-estul Ucrainei înseamnă şi o apropiere, o direcţie de ameninţare din partea Federaţiei Ruse.

Ion Petrescu analist militar: Răspunsul la orice imprudenţă strategică a Kremlinului va fi dat de NATO. România este într-o poziţie de siguranţă în cadrul Alianţei Nord Atlantice, iar deciziile vor fi luate la nivelul NATO.

De altfel, România beneficiază deja de ajutorul aliaţilor. Aproape 3500 de soldaţi, atât ai forţelor NATO, cât şi doar ai SUA, vor fi prezenţi permanent în ţara noastră în baze militare din Kogălniceanu, Cincu, Câmpia Turzii sau Deveselu. Iar avioane de luptă aliate au fost deja trimise la bazele aeriene din Cluj, Borcea sau Constanţa.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Citeste continuarea pe observatornews.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Grupul G7 condamnă ferm anexările teritoriale decise de Rusia

Urmatoarea stire

Zelenski s-a întâlnit cu liderii militari pentru a discuta despre un plan de „eliberare” 

Stiri pe aceeasi tema