România în Schengen: avantaje și dezavantaje

După intrarea în Spațiul Schengen, românii vor circula în Europa precum în propria țară, fără prea multe controale la frontiere, dar aderarea la acest statut vine și cu riscul creșterii infracționalității.

Aderarea la Spațiul Schenghen vine și cu unele dezavantaje

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, una dintre țările care s-au opus în trecut, alături de Olanda, la aderarea României la Spațiul Schengen a anunțat recent că va susține acum acest demers al autorităților de la București. Această aderare va aduce beneficii imediate cetățenilor români.

În primul rând se vor ridica controalele între frontierele interne ale statelor membre Schengen. Astfel, nu vor mai exista timpi de așteptare în punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și cu Bulgaria sau între Bulgaria și Grecia, de exemplu. Practic, dacă se aprobă intrarea României în Spațiul Schengen până la finele acestui an, așa cum își doresc autoritățile de la București, un turist român care va merge în Grecia anul viitor nu va mai sta cu orele prin vămi pentru că nu se va mai pierde mult timp cu controlul documentelor.

Concret, trecerea frontierei se va realiza la orice oră, prin orice loc și în orice perioadă a anului. După ce România va adera la Spațiul Schengen, cetățenii români care vor călători în Europa vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil. Un alt beneficiu va fi faptul că la calea aeriană de transport se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. Drept urmare, deplasările către sau dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România.

Beneficiile pentru companii

Și unele companii vor beneficia de intrarea României în Spațiul Schengen pentru că operațiunile comerciale vor fi mai profitabile. Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile sau diurnele, pentru că transportatorii vor fi scutiți de cozile infernale, uneori chiar și de opt ore, care se formează acum la frontierele cu Bulgaria și cu Ungaria din cauza crontroalelor de tot felul și a procedurilor birocratice.

Controalele la frontierele interne Schengen vor putea fi introduse pentru o perioadă limitată de timp din motive de ordine publică sau securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen. Astfel, controalele se vor realiza numai la frontiera externă a Spațiul Schengen după un set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. De exemplu, România va avea ca segmente de frontieră externă la granițele cu Serbia, Ucraina și Republica Moldova, unde controalele se vor realiza după procedurile Schengen.

Cu ce riscuri vine Spațiul Schengen

Aderarea la Spațiul Schengen are și un dezavantaj, posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă. În România ar putea intra infractori din Spaţiul Schengen, dar în acelaşi timp şi mulţi membri ai reţelelor interlope din ţara noastră ar putea să exploateze faptul că nu mai există control la vamă. De asemenea, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, precum şi prostituţia. România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în Spaţiul Schengen prin România.

Tocmai din acest motiv s-a impus cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să aibă ca scop protecția propriilor cetățeni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale. În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.

Cum arată Spațiul Schengen

Spațiul Schengen poate fi definit ca o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce. Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.

În prezent, din Acordul Schengen fac parte 26 de țări. Este vorba despre Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și patru state din afara UE: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein. În același timp, trei microstate europene, și anume Principatul Monaco, San Marino și Vatican, mențin deschise frontierele pentru traficul de pasageri cu vecinii acestora. În principiu, România, Bulgaria, Croația și Cipru ar trebui să se alăture în scurt timp Spațiului Schengen.

Berlinul și Parisul sprijină intrarea României în Schengen

Eurodeputatul Victor Negrescu a ridicat luni seară, în plenul Parlamentului European, problema aderării României la Spaţiul Schengen, revenită în atenţia publică după ce cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat public sprijinul pentru o decizie în acest sens, în timp ce eurodeputatul Renew Europe Dragoş Pâslaru a afirmat marţi, într-un briefing pentru jurnalişti români, că la nivel de grup există o campanie activă pentru a se asigura că nu există opoziţie din partea Ţărilor de Jos. „Cancelarul social-democrat german, Olaf Scholz, a spus foarte clar că românii, prin eforturile făcute, merită respectul Europei şi intrarea în acest spaţiu de liberă circulaţie. Păcat că anumite guverne europene de centru-dreapta au refuzat şi se opun în continuare în a recunoaşte acest drept cetăţenilor români”, a afirmat Negrescu, fără a le menţiona în mod explicit, în cadrul unei intervenţii susţinute la procedura discursurilor de un minut.

Reamintim că, în ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, Spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere, iar în trecut state precum Germania şi Olanda nu au fost de acord cu aceste demersuri. În prezent, Berlinul, dar și Parisul au comunicat că sprijină deplin aderarea României la Spaţiul Schengen.

Citeste continuarea pe adevarul.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

„Epoca de aur” a mineritului românesc. Soarta orașelor muncitorești din munții Hunedoarei VIDEO

Urmatoarea stire

HOROSCOP 15 septembrie – Trei zodii depăşesc azi unele greutăţi. Eforturile lor dau roade

Stiri pe aceeasi tema