După
discursurile sforăitoare despre importanța educației și reformă, a venit și
momentul adevărului: 2,1% din PIB a fost alocat pentru 2023 ministerului care
gestionează sistemul de învățământ, potrivit proiectului de buget.
Educația are nevoie de o finanțare corespunzătoare Foto. Arhivă
În
2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%; în 2020,
2,9%; în 2021, 2,39%, iar în 2022, 2,28%. Pentru 2023, propunerea este de 2,1%,
cel mai mic din ultimii ani.
Cu toate acestea, ministrul Educației, Ligia Deca, susține că, de
fapt, procentul alocat educației este mai mare. „Pentru anul 2023, bugetul
Ministerului Educației reprezintă 65,7% din bugetul pentru învățământ. Cele
6,03 miliarde de lei alocate în plus față de execuția preliminată în 2022 vor conduce
la o alocare bugetară de 3,2% din PIB și nu 2,1% alocați educației”, a explicat
Ligia Deca, pe pagina de Facebook.
Potrivit lui Deca, bugetul este unul de tranziție către o alocare
justă „pentru acest sector crucial ca importanță pentru viitorul României”.
Deși echipa de la Ministerul Educației și-ar fi dorit un buget mai mare, a mai
scris ministrul, „Guvernul României trebuie să țină sub control deficitul
bugetar”.
Elevi: Guvernul îngroapă Educația
Reprezentanții elevilor s-au declarat însă stupefiați. „Constatăm
cu stupoare faptul că Guvernul României a ales să aloce nici mai mult nici mai
puțin de 2,1% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Educației,
cel mai mic buget din ultimii ani, contrar tuturor politicilor publice asumate
de stat. Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în
creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să
subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor
sumelor prevăzute la capitolul «învățământ», incluzând și bugetele locale,
județene și ale altor instituții”, au spus reprezentanții Consiliului Național
al Elevilor, CNE.
Potrivit acestora, „Guvernul României îngroapă, treptat, Educația”.
„Practic, cei care guvernează au decis să își asume public, prin aprobarea
proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022,
încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales
în contextul proiectului «România Educată», care ar fi impus cel puțin o
dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației”, au mai spus
reprezentanții elevilor.
Șeful CNE, Robert Avram, a cerut Parlamentului să amendeze Legea
bugetului astfel încât învățământul să fie finanțat corespunzător. „Luăm în
calcul inclusiv pichetarea Parlamentului atunci când bugetul va ajunge la Plen
și am solicitat dezbateri în comisiile pentru învățământ”, a spus Avram.
Subfinanțarea cronică a învățământului va duce la rate de abandon
și mai mari, va scădea și mai mult interesul absolvenților
învățământului superior de a intra în profesia didactică din pricina salariilor
infime, iar baza materială a școlilor va fi și mai precară.
Reprezentanții
elevilor mai spun că, în aceste condiții, întrunirea Consiliului Național
pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, CNFIP, programată pentru 13
decembrie și care urma să dezbată costul standard per elev, nu-și mai are
sensul. „Practic, plenul CNFIP va fi pus în
situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de
alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul Educației
ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers“, se arată într-un
comunicat CNE.
Sindicatele: unde sunt banii de reformă?
La rândul lui, Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor
din Educație „Spiru Haret”, spune că în condițiile anunțate
reforma este compromisă. „Indiferent că este 2,1 sau e 3,2%, procentele sunt cu
mult sub 6% din PIB, cât prevede Legea educației naționale, adoptată în 2011.
Doar că, după ce a trecut Legea educației naționale, politicienii s-au străduit
să proroge articolul 8 din Legea nr.1 care prevedea această alocare bugetară.
Venind în permanență cu argumente că nu sunt bani, că sunt alte priorități, că
vom mai vedea în anii care vor urma. Și de asta am ajuns unde am ajuns. Reformă
în educație, fără bani, nu se poate face. Este un lucru demonstrat de orice
stat european”, a declarat Nistor.
În aceste condiții, de austeritate perpetuă în învățământul
preuniversitar, mai spune liderul sindical, proiectul „România educată” rămâne
doar un vis frumos, dar imposibil de atins. „2,1 sau 3,2% din PIB, nici nu mai
contează, pentru că acestea sunt procente de avarie. România are un decalaj
foarte mare față de celelalte state ale UE de peste 30 de ani, ori, continuând
această politică de subfinanțare nu se pune problema să recuperăm vreodată
ceva, ci, dimpotrivă, distanța dintre noi și ceilalți va crește în permanență”,
a conchis liderul sindical.
