Reuters: Rușii și ucrainenii au negociat în Emiratele Arabe Unite. Zelenski cere ONU să condamne „teroarea energetică” a Rusiei


Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să oprească Rusia. Distrugerea rețelei energetice a Ucrainei este o crimă împotriva umanităţii, a spus liderul de la Kiev. Consiliul de Securitate al ONU este însă lipsit de putere, atâta vreme cât Rusia, membru permanent, are drept de veto. Au trecut 9 luni din acest război, începe cea de a zecea, în frig și întuneric. Trupele rusești au lansat, ieri, atacuri masive cu rachete asupra principalelor orașe din Ucraina și asupra rețelei energetice. Toate centralele au fost oprite, din cauza avariilor provocate de bombe. În Kiev, patru oameni au murit și 34 au fost răniți, printre care și cinci copii. 80% din oraș a rămas fără apă și curent electric. Oficialii ucraineni spun că Rusia a lansat 70 de rachete de croazieră de pe nave aflate în Marea Neagră și Marea Caspică și de pe un bombardier TU-95.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI  

Replică cinică de la Kremlin: Ucraina poate pune capăt suferinţei dacă acceptă propunerile Rusiei

ACTUALIZARE 14.20 Liderii Ucrainei “pot pune capăt suferinţei” în Ucraina dacă acceptă propunerile Rusiei pentru soluţionarea conflictului, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters. 

Peskov a fost întrebat dacă Rusia este îngrijorată în legătură cu urmările pe care le au asupra populaţiei civile atacurile ruse asupra infrastructurii energetice, atacuri care au cauzat numeroase întreruperi de curent pe teritoriul Ucrainei, lăsând milioane de ucrainene fără căldură şi lumină. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susţinut că Rusia a atacat doar ţinte de importanţă militară, nu unele “sociale”.

Armata rusă a negat la rândul său joi că a întreprins cu o zi înainte lovituri asupra Kievului, afirmând că pagubele din capitala ucraineană au fost cauzate de rachete antiaeriene “ucrainene şi străine”.

Republica Moldova are din nou energie electrică după pana masivă de curent de ieri, dar teama rămâne. “Situația se poate repeta”

ACTUALIZARE 13.10 În Republica Moldova a fost reluată în totalitate alimentarea cu energie electrică după ce ţara a suferit în urmă cu o zi o pană masivă de curent ca urmare a bombardamentelor ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Distribuitorul local Premier Energy a menționat că mai trebuie reconectaţi la reţea circa 10.000 de consumatori. 

Potrivit companiei, la ora locală 08:00 (06:00 GMT), peste 860.000 de clienţi din centrul şi sudul republicii aveau din nou lumină în locuinţe, potrivit publicaţiei locale Replica. În acelaşi timp, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor meteo din timpul nopţii manifestate prin ploi torenţiale şi vânt, s-au produs mai multe avarii în reţelele de medie tensiune, astfel încât în prezent circa 10.000 de consumatori nu au curent electric.

”Înţelegem disconfortul din cauza lipsei de tensiune pe care consumatorii sunt nevoiţi să îl suporte. Reiterăm că această situaţie extrem de complicată a fost cauzată de bombardamentele din ţara vecină, al cărui sistem electric este interconectat cu cel al ţării noastre”, menţionează Premier Enegy. 

Liderul mercenarilor Wagner amenință Parlamentul European cu un baros “însângerat”

ACTUALIZARE 13.00 Gestul amenințător apare într-o scurtă filmare postată pe Twitter. Un asociat al lui Prigozhin intră într-o încăpere cu o cutie de vioară într-o mână, o deschide, iar înăuntru este un baros uriaș pe care sunt pete roșii, sugerând că ar fi sânge.

Unealta are inscripția „PMC Wagner” și face trimitere la un alt videoclip apărut luna aceasta, în care un presupus dezertor Wagner a fost ucis cu un baros după ce a fost recapturat, notează The Moscow Times.

UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei. Von der Leyen: „O lovim acolo unde o doare” 

ACTUALIZARE 12.50 Uniunea Europeană lucrează „cu viteză maximă” la al 9-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a anunţat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul unei vizite în Finlanda, informează Reuters. 

„Lucrăm asiduu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare, pentru a-i scădea şi mai mult capacitatea de a duce războiul contra Ucrainei şi pot anunţa astăzi că lucrăm cu viteză maximă la cel de-al 9-lea pachet de sancţiuni”, a spus Von der Leyen într-o conferinţă de presă la Helsinki.

„Sunt încrezătoare că foarte curând vom aproba un plafon al preţului global pentru petrolul rusesc cu G7 şi cu alţi parteneri majori. Nu vom avea linişte decât atunci când Ucraina se va impune în faţa lui Putin şi a războiului său ilegal şi barbar”, a spus şefa executivului UE, scrie Agerpres. 

Până și aliații autocrați se feresc de Putin. Liderii din „NATO rusesc” au luat distanță de dictatorul rus la poza oficială 

ACTUALIZARE 12.30 Vladimir Putin pare să nu mai fie frecventabil nici măcar pentru aliații lui din cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, o alianță militară formată de Rusia împreună cu mai multe state foste sovietice. În poza de grup de la începutul întâlnirii, ceilalți lideri autocrați s-au distanțat în mod vizibil de Putin, care, deși s-a așezat în mijloc, a rămas izolat. 

La poza de grup, s-a văzut că ceilalți lideri ai țărilor CSTO s-au ținut mai departe de Vladimir Putin, lăsând un spațiu gol între ei și președintele rus. 

Amănuntul nu a scăpat neobservat. Anton Gherașcenko, consilier al ministrului de interne ucrainean, a remarcat curajul celorlalți lideri CSTO de a se da „o jumătate de pas înapoi”, comentând că „poate (Putin) are mâinile pătate de sânge?”.

Continuarea și FOTO aici

Oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit în Emiratele Arabe Unite pentru a discuta despre un schimb de prizonieri

ACTUALIZARE 12.20 Reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei s-au întâlnit săptămâna trecută în Emiratele Arabe Unite pentru a discuta posibilitatea unui schimb de prizonieri de război, transmite agenția Reuters, citată de The Guardian.

Orice astfel de schimb ar fi legat de reluarea exporturilor rusești de amoniac, care merg în Asia și Africa, prin intermediul unei conducte ucrainene, au declarat pentru agenția de presă trei surse care au cunoștință despre întâlnire.

Potrivit surselor Reuters, discuțiile au fost mediate de statul arab din Golf și nu au inclus Organizația Națiunilor Unite, în ciuda rolului central al ONU în negocierea inițiativei în curs de a exporta produse agricole din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră. Amoniacul este folosit pentru fabricarea îngrășămintelor.

Cu toate acestea, discuțiile au ca scop eliminarea obstacolelor rămase în inițiativa extinsă săptămâna trecută și reducerea penuriei mondiale de alimente prin deblocarea exporturilor ucrainene și rusești.

Reprezentanții ruși și ucraineni au călătorit în capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, în 17 noiembrie, unde au discutat despre posibilitatea de a permite Rusiei să reia exporturile de amoniac în schimbul unui schimb de prizonieri care ar urma să elibereze un număr mare de prizonieri ucraineni și ruși, au precizat sursele.

Reuters nu a putut stabili imediat ce progrese au fost înregistrate în cadrul discuțiilor.

Centralele nucleare ucrainene au fost reconectate la reţeaua electrică

ACTUALIZARE 12.05 Cele trei centrale nucleare ucrainene aflate sub controlul Kievului au putut fi reconectate la reţeaua electrică, după ce au fost decuplate cu o zi înainte ca urmare a loviturilor masive ruse, a anunţat joi Ministerul Energeticii din Ucraina, informează AFP, potrivit Agerpres.

“După bombardamentele masive de ieri (miercuri), lucrătorii din sectorul energetic au putut (…) reconecta dimineaţa trei centrale nucleare la reţeaua electrică”, a anunţat ministerul pe Telegram, precizând că aceste instalaţii ar urma să înceapă să livreze electricitate cel târziu “în seara aceasta”.

Operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, Ukrenergo, a anunţat miercuri întreruperi ale furnizării energiei electrice în toată ţara, pentru a evita accidentele majore în reţea în urma noului atac rusesc cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, care a impus şi deconectarea a trei centrale nucleare, cele de la Pivdenukrainsk, Hmelniţki şi Rivne, ca măsură de precauţie.

3.000 de mineri ucraineni blocați în subteran au fost salvați

ACTUALIZARE 11.20 Aproape 3.000 de mineri au fost salvați în Ucraina, după ce rămăseseră blocați toată noaptea în subteran, în urma întreruperilor de curent cauzate de bombardamentele rușilor, scrie CNN.

Eforturile de salvare la minele din regiunea centrală Dnipropetrovsk s-au încheiat la primele ore ale acestei dimineți, a declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului Kryvyi Rih, într-o postare pe Telegram.

Șeful regional Valentyn Reznichenko a declarat că „echipele de salvare au reușit să scoată la suprafață aproape 3.000 de mineri”. A fost o noapte „tensionată” la Dnipropetrovsk, a adăugat el.

Reznichenko a spus că energia electrică a fost restabilită pentru jumătate din gospodăriile din regiune, dar a avertizat că vor continua „penele de curent”.

Șeful Agenției pentru Energie Atomică avertizează: Nu putem continua “să ne bazăm pe noroc” pentru a evita un accident nuclear 

ACTUALIZARE 11.10 Nu putem continua “să ne bazăm pe noroc” pentru a evita un accident nuclear la Zaporojie, a avertizat directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pentru CNN.

Negocierile dintre Kiev și Moscova pentru stabilirea unei zone de siguranță în jurul centralei nucleare de la Zaporojie continuă, dar între timp directorul organului de supraveghere nuclear al ONU avertizează asupra potențialelor consecințe.

“Nu putem continua să ne bazăm pe noroc pentru a evita un accident nuclear”, a declarat miercuri directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, pentru CNN.

Grossi a spus că negocierile continuă, dar a avertizat că “aceasta este o zonă de luptă activă, prin urmare, a ajunge la parametrii conveniți nu este atât de ușor de obținut”. 

Amnesty acuză Rusia că a redus la tăcere jurnaliştii şi avertizorii care încearcă să informeze cu privire la protestele antirăzboi

ACTUALIZARE 10.50 Amnesty International a acuzat Moscova de reducerea la tăcere a jurnaliştilor şi activiştilor pentru drepturile omului ce încearcă să informeze cu privire la protestele antirăzboi din Rusia, informează joi dpa, citată de Agerpres.

“Putem vedea că autorităţile ruse sunt hotărâte nu doar să preîntâmpine şi să pedepsească aspru orice protest, oricât de paşnic, ci şi să minimizeze conştientizarea publicului cu privire la aceasta”, afirmă Natalia Priluţkaia, cercetător în problematicile Rusiei în cadrul Amnesty International, într-un comunicat de presă dat publicităţii miercuri.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului critică Rusia pentru restricţionarea tot mai mare a drepturilor media şi activiştilor de când preşedintele Vladimir Putin a preluat puterea, în 2000.

“Represaliile împotriva avertizorilor publici şi lucrătorilor din media au escaladat după declanşarea invaziei în Ucraina”, pe care Rusia a lansat-o la sfârşitul lui februarie, subliniază Natalia Priluţkaia.

Pe lângă violenţa tot mai mare a poliţiei împotriva jurnaliştilor şi observatorilor independenţi, restricţii ale legii “îi împiedică pe jurnalişti şi alţi lucrători media să informeze publicul despre proteste”, spune Priluţkaia.  

Ungaria va ajuta Ucraina cu 187 de milioane de euro 

ACTUALIZARE 10.40 Ungaria va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 pentru Kiev, potrivit unui decret guvernamental publicat miercuri de Budapesta, transmite Reuters.

Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că doreşte să-şi plătească partea sa de sprijin pentru Ucraina, dar că o va achita bilateral şi nu prin credite comune ale UE.

”Guvernul continuă să-şi respecte angajamentul de a lua parte la sprijinul financiar pentru Ucraina, ţară cuprinsă de război. Aşadar, guvernul cere ministrului finanţelor să se asigure furnizarea a 187 milioane de euro care vor fi partea Ungariei din cele 18 miliarde de euro care vor fi acordate Ucrainei”, arată documentul citat.

Decretul, semnat de Viktor Orban, mai prevede că ministrul de externe ungar Peter Szijjarto va trebui să înceapă discuţii cu Ucraina pentru a încheia un acord necesar pentru furnizarea asistenţei financiare Kievului.

Pentru obţinerea fondurilor pentru acest credit, pe care Ucraina va trebui să îl ramburseze în 35 de ani, Comisia Europeană se va împrumuta de pe pieţele de capital. Totuşi, propunerile pentru pachetul financiar trebuie să fie aprobate de Parlamentul European şi de cele 27 de state membre ale UE, iar Budapesta a anunţat că nu va lua parte la împrumutul comun al UE. 

Copil operat la Kiev în timpul bombardamentelor

ACTUALIZARE 10.00 Imagini impresionante din Kiev.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

La Institutul inimii, curentul s-a întrerupt ieri chiar în timp ce medicii operau un copil. Spitalul avea generator, iar doctorii au continuat intervenția și copilul a fost salvat.

Emmanuel Macron anunță un “contact direct” cu Vladimir Putin. Kremlinul declară că nu știe nimic

ACTUALIZARE 9.30 Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri că va avea “în următoarele zile” un “contact direct” cu Vladimir Putin, iar discuțiile se vor axa pe situația centralei Zaporojie vizată de bombardamente intense zilele trecute. Kremlinul susține că nu știe nimic despre intenția lui Macron. 

“Intenţionez să am un contact direct cu el (n.r. Vladimir Putin) în următoarele zile, în primul rând pe subiecte ce ţin de industria nucleară civilă şi centrala Zaporojie, după o conversație” cu directorul-general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a afirmat preşedintele francez pentru presă, în timpul vizitei sale la Salonul Primarilor din Parcul Expoziţional din Paris.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov susține că nu s-a stabilit nimic în acest sens. “Deocamdată nu există niciun acord cu privire la o convorbire la telefon cu preşedintele francez”. “La drept vorbind, nu există nicio propunere concretă cu privire la acest subiect”, a declarat Peskov.

Putin se teme tot mai tare de reacția rușilor și a comandat sondaje în secret. Rezultatele nu l-au mulțumit deloc 

ACTUALIZARE 8.30 Kremlinul a comandat în secret o serie de sondaje de opinie pentru a vedea care este atitudinea rușilor cu privire la războiul din Ucraina, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru Vladimir Putin. 

La începutul lunii noiembrie, au fost derulate sondaje de opinie în mai multe regiuni din Rusia, atât în ​​Orientul Îndepărtat, cât și în Districtul Federal Central (care include Moscova), scrie site-ul rusesc independent Meduza. Spre îngrijorarea administrației Putin, focus-grupurile au arătat că populația este demoralizată și este pesimistă cu privire la viitor. Două surse de la Kremlin au vorbit despre rezultatele acestor studii și despre modul în care ar putea ele afecta planurile regimului Putin pentru o a doua rundă de mobilizare.

Focus-grupurile comandate în secret de Kremlin indică faptul că rușii sunt „departe de a fi optimiști cu privire la viitorul lor și al țării lor”. 

„Aceasta nu înseamnă susținerea opoziției sau o respingere totală a operațiunii militare speciale”, a spus una dintre surse, care a descris atitudinea respondenților drept „indiferentă și apatică”. „Nimic nu îi inspiră și nu îi motivează”, potrivit sursei.

Mulți participanți la studiu au vorbit pe un ton care transmitea mai degrabă mesajul: „Lasă-mă în pace”. Această stare de spirit nu poate fi atribuită în întregime succeselor militare ale Ucrainei sau recentei fugi a rușilor din Herson. În schimb, dacă acceptă aceste concluzii, oficialii de la Kremlin trebuie să recunoască că poporul rus este pur și simplu „obosit de război”.

Citește continuarea AICI

The Economist: Putin riscă să scape de sub control Rusia în timp ce țara se transformă într-un „stat eșuat”

ACTUALIZARE 8.20. După luni de zile în care Ucraina a rezistat invaziei rusești, statalitatea și identitatea țării sunt mai puternice decât au fost vreodată, iar toate lucrurile pe care Putin a vrut să le impună Ucrainei se întorc acum împotriva Rusiei, scrie The Economist. Războiul lui Putin transformă Rusia într-un stat eșuat cu granițe necontrolate, armate private, o populație care fuge din țară, decădere morală și care s-ar putea confrunta cu o răscoală populară. 

Când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a dorit să cucerească teritorii, să distrugă suveranitatea țării atacate, să îi șteargă identitatea națională și să transforme ceea ce mai rămânea din ea într-un stat eșuat.

Odată ce sprijinul internațional pentru Ucraina și încrederea în abilitatea țării de face față terorii lui Putin crește, se pune acum problema dacă Rusia, care ar putea deveni neguvernabilă și cuprinsă de haos, va supraviețui războiului. Anexarea absurdă și ilegală a celor patru regiuni ucrainene – Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie – înainte ca Rusia să le controleze pe deplin a transformat-o într-un stat cu teritorii ilegitime și frontiere fluide. 

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 8.05. Infrastructura energetică a Ucrainei a fost puternic afectată. În Liov, guvernatorul regiunii a spus că orașul a rămas fără electricitate. Imagini de la Odessa arată magazinele din centrul orașului care sunt alimentate de generatoare cu combustibil. Toate centralele nucleare, termice și hidro-centralele țării au fost parțial oprite ca urmare a atacului rușilor.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: “Electricienii lucrează, salvatorii lucrează. Vom reconstrui totul. Vom trece peste toate. Pentru că suntem un popor care nu poate fi înfrânt.

Când temperaturile sunt sub zero afară și zeci de milioane de oameni rămân fără electricitate, căldură și apă din cauza rachetelor rusești care lovesc instalațiile energetice, aceasta este, evident, o crimă împotriva umanității. Lumea nu poate fi ținută ostatică de un terorist internațional. Rusia face din curentul electric un instrument mai puternic decât Carta ONU. Teroarea rusă a dus la o pană de curent – şi nu numai în Ucraina. S-a stins lumina şi în Moldova vecină. Toată lumea ar trebui să înţeleagă ce vrea să obţină Rusia prin astfel de lovituri. Teroarea energetică este un analog al utilizării armelor de distrugere în masă.

Trebuie și putem reda un sens real tuturor lucrurilor și în primul rând Cartei ONU. Avem nevoie de deciziile voastre! Vă rog cu stăruință să luați măsuri concrete pentru a proteja umanitatea și viața!”

Rusia încearcă de multă vreme să transforme Consiliul de Securitate al ONU într-o platformă pentru retorică.

Vasili Nebenzia, ambasadorul Rusiei la ONU: “Ceea ce auzim de la domnul Zelenski și de la susținătorii săi nu este deloc disponibilitatea pentru a obține pacea, ci mai degrabă un limbaj al amenințărilor și al ultimatumurilor nechibzuite.”

Nebenzia a declarat că pagubele produse infrastructurii ucrainene au fost cauzate de rachetele lansate de sistemele de apărare aeriană ucrainene care s-au prăbuşit în zone civile după ce au fost lansate împotriva rachetelor ruseşti şi a cerut Occidentului să nu mai furnizeze Kievului rachete de apărare aeriană.

Gheorghe Leuca, ambasadorul Moldovei la ONU: “Agresiunea rusă împotriva Ucrainei are implicații mult mai profunde asupra Republicii Moldova din punctul de vedere al securității, aduce instabilitate.”

Continuarea atacului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei a lăsat Moldova din nou în întuneric, după un incident similar în 15 noiembrie, peste 50% din țară a rămas fără electricitate.

ACTUALIZARE 7.50 Un nou schimb de prizonieri a avut loc între ucraineni și ruși. Din cei 36 de prizonieri, 20 provin de pe frontul din Mariupol, iar 9 dintre ei au fost capturați chiar la uzina Azovstal.

Cancelarul Scholz consideră că Putin pare incapabil să câştige războiul pe câmpul de luptă

ACTUALIZARE 7.45 Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat miercuri bombardamentele forţelor ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina, argumentând că şansele Rusiei de a câştiga pe câmpul de luptă au dispărut, transmite dpa.

“Această bombardament terorist împotriva populaţiei civile trebuie să înceteze şi asta imediat”, a spus liderul german după o întâlnire cu preşedintele cipriot Nikos Anastasiadis la Berlin.

Cancelarul german a mai declarat că preşedintele rus Vladimir Putin demonstrează încă o dată cât de nemilos continuă acest război:”Un război pe care nu-l mai poate câştiga deloc pe câmpul de luptă, asta pare clar”, a spus Scholz, făcând apel ca preşedintele rus să pună capăt războiului. 

 

 

Editor : G.M.

Citeste continuarea pe www.digi24.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

„Lucrăm din greu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare şi pentru a-i diminua şi mai mult capacitatea de a purta un război”

Urmatoarea stire

Ministerul Sănătății vrea să schimbe regulile în spitale

Stiri pe aceeasi tema