Întârzierea istorică pe care România încă o are față de grupul democrațiilor bogate din Europa poate începe acum o recuperare în forță, este de părere Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, care vorbește despre “România ca despre o viitoare putere politică, economică, militară și tehnologică multiregională”.
Înaltul oficial aliat a susținut joi un discurs la evenimentul “Construind România 2030: O viziune pentru dezvoltare sustenabilă”, conferință organizată la Academia de Studii Economice din Bucureşti de către “Proiectul România 2030” și think tank-ul american Atlantic Council.
“România nu are voie să nu profite de această mare transformare. Războiul și reverberația sa globală nu trebuie să fie o nouă povară istorică, ci trebuie să devină oportunități de fructificat și lecții de învățat”, a spus Geoană, referindu-se la faptul că războiul din Ucraina repune în discuție libertatea, securitatea și democrația pe continentul european și reprezintă un fenomen care trebuie pus într-un context mai larg.
În opinia lui Geoană, România poate deveni un partener major al reconstrucției est-europene, europene și Occidentale, tocmai pentru că poate proteja și dezvolta valorile lumii libere în această zonă turbulentă.
Astfel, el evocă faptul că riscurile pot deveni oportunități în contextul în care “urgențele se schimbă, comerțul își modifică rutele, piețele se mută, forța de muncă migrează, investițiile se transferă în locuri strategice, Europa își reevaluează resursele și partenerii ;i America își întărește alianțele”.
“Întârzierea istorică pe care România încă o are față de grupul democrațiilor bogate din Europa poate începe acum o recuperare în forță. Putem deveni un partener major al reconstrucției est-europene, europene și Occidentale, tocmai pentru că putem proteja și dezvolta valorile lumii libere în această zonă turbulentă. România a atras atenția aliaților noștri prin relevanța ei strategică, dar asta nu e de ajuns”, a spus Geoană, adăugând că “este nevoie, în plus, de voință politică și de inițiativă economică, pentru a transformă geografia și criza în salt de civilizație”.
În opinia lui, problemele structurale precum guvernanța modestă în instituțiile statului, instituțiile economice încă fragile, un sistem de justiție inechitabil în accesibilitatea și celeritatea sa, inegalitățile severe în accesul la servicii publice esențiale rămân și pun în pericol potențialul strategic.
Vorbind despre o Românie ca “despre o viitoare putere politică, economică, militară și tehnologică multiregională”, Geoană evocă faptul că România ar putea atinge pragul psihologic de PIB de 500 de miliarde la orizontul lui 2030, fiind necesară creativitate politică pentru ca disparitățile de dezvoltare să nu mai fie resimțite.
Citeste continuarea pe www.caleaeuropeana.ro