Iubire “all inclusiveÔÇŁ sau prietenie?

├Äntr-un articol ap─ârut ├«n 1987, ap─ârut ├«n┬áJournal of Family History, intitulat┬áThe Formation of the Couple, Andr├ę Burgui├Ęre subliniaz─â c─â, p├«n─â ├«n secolul al XVII-lea, iubirea nu era considerat─â, ├«n general, un motiv de c─âs─âtorie, dar putea s─â se dezvolte dup─â ├«ntemeierea c─âsniciei. Din cercet─ârile lui reiese c─â mariajul era considerat p├«n─â atunci, mai degrab─â, o afacere de familie care nu ├«i privea pe viitorii miri, ci pe p─ârin╚Ťii acestora. ├Än general, scopul principal al c─âs─âtoriei era, se pare, de natur─â pecuniar─â ╚Öi oferea o siguran╚Ť─â prezum╚Ťiei de paternitate a mo╚Ötenitorilor. Chiar dac─â nici ├«n epoca Rena╚Öterii cel mai adesea mirii nu hot─âr─âsc singuri propria c─âs─âtorie, aceasta a fost totu╚Öi o epoc─â a permisivit─â╚Ťii sexuale, caracteriz├«ndu-se printr-un climat care sprijinea rela╚Ťiile conjugale. Ca reac╚Ťie la aceast─â libertate, potrivit sociologului Jean-Claude Kaufmann (2007,┬áSociologie du couple, Paris), ├«n Societatea Clasic─â c─âs─âtoria devine un contract ├«ntre miri menit s─â conserve averea ╚Öi s─â asigure bunul mers al societ─â╚Ťii. Se pare c─â uniunea ├«n c─âs─âtorie din motive precum iubirea era considerat─â fragil─â. Acest lucru nu ├«nsemna c─â iubirea nu putea s─â apar─â ├«n c─âs─âtorie, ├«ns─â cu certitudine nu era obi╚Önuit s─â o fundamenteze.┬á

Abia ├«n secolul al XIX-lea dragostea apare ca o condi╚Ťie important─â pentru c─âs─âtorie. O dat─â cu acest secol cuplul conjugal ├«ncepe, din ce ├«n ce mai mult, s─â se impun─â ca o celul─â de baz─â ├«n detrimentul familiilor de provenien╚Ť─â ale celor doi. Dragostea devine punctul central al intereselor cuplului ├«n zorii secolului XX. Literatura, filozofia, dreptul modific─â imaginea unui cuplu. ├Äns─â, iubirea care determin─â ├«n cea mai mare m─âsur─â c─âs─âtoria nu mai este considerat─â ca fiind pentru toat─â via╚Ťa. ÔÇ×P├«n─â c├«nd moartea ne va desp─âr╚ŤiÔÇŁ nu mai are aceea╚Öi greutate ca ├«n celelalte perioade. Jean-Claude Kaufmann identific─â o schimbare de form─â fundamental─â. ├Änaintea vremurilor contemporane, c─âs─âtoria fonda cuplul, ├«n zilele noastre c─âs─âtoria ├«l ├«ncununeaz─â. Dac─â, ├«nainte, verigheta simboliza uniunea ├«n familie indiferent de existen╚Ťa iubirii ├«n noul cuplu fondat, ├«n contemporaneitate aceasta simbolizeaz─â ├«ncununarea iubirii unui cuplu care formeaz─â o familie. Cuplul contemporan este, ├«ns─â, vulnerabil, instabil, a╚Öa cum dovedesc statisticile oficiale de dup─â 1970: a crescut num─ârul de cupluri aflate ├«n concubinaj, a sc─âzut num─ârul de c─âs─âtorii, a crescut fulminant num─ârul de divor╚Ťuri ╚Öi desp─âr╚Ťiri. Totodat─â, num─ârul cuplurilor care coabiteaz─â este diminuat ╚Öi cre╚Öte semnificativ num─ârul celor care tr─âiesc singuri. Totu╚Öi, acestea nu ├«nseamn─â c─â via╚Ťa sexual─â este mai s─ârac─â, nici c─â nu exist─â parteneriate, ci doar c─â acestea dureaz─â tot mai pu╚Ťin.

Defini╚Ťia familiei ╚Öi a cuplului se modific─â ╚Öi se transform─â cu aceea╚Öi fluiditate cu care apare o diversificare a rela╚Ťion─ârilor. Conceptul tradi╚Ťional de familie nuclear─â este redefinit f─âc├«nd loc unei noi ╚Öi mai fluente structuri de familie. Aceast─â nou─â structur─â las─â loc ╚Öi diverselor tipuri de constela╚Ťii de p─ârin╚Ťi, de parteneri de cuplu romantic sau conjugal. Nu e oare, ├«n zilele noastre, prietenia mai durabil─â dec├«t c─âs─âtoria?┬á

Oare nu ajunge un prieten ca martor al existen╚Ťei noastre? Nu este un prieten mai mult dec├«t este un so╚Ť sau o so╚Ťie?

Asta nu înseamnă că iubirea se modifică. Formele ei sociale, însă, par să se tot transforme. 

Mul╚Ťi s-ar speria c─â se duce societatea ÔÇ×de r├«p─âÔÇŁ pentru c─â devenim consumatori de rela╚Ťii. Acest consumism rela╚Ťional pare a fi cauzat de a╚Ötept─âri nerealiste ╚Öi idealizante de la partener. Fiecare devine preten╚Ťios cu ceilal╚Ťi ╚Öi pare s─â ├«╚Öi caute parteneri ÔÇŁall inclusiveÔÇŁ, iar la cea mai mic─â nemul╚Ťumire sau ne├«ndeplinire a standardelor ├«nalte ale partenerului rela╚Ťia se rupe definitiv sau intr─â ├«ntr-o bucl─â suspendat─â temporal, repetitiv─â exasperant ├«n dihotomia┬á┬áiubire/ur─â. Aceasta este marcat─â de o ambivalen╚Ť─â intens─â, dificil de suportat, care poate pune la ├«ndoial─â calitatea moral─â a partenerilor: ÔÇ×e narcisicÔÇŁ, ÔÇ×e borderi╚Ť─âÔÇŁ, ÔÇ×e isteric─âÔÇŁ. Ace╚Öti termeni au fost decupa╚Ťi din limbajul de specialitate ╚Öi s├«nt folosi╚Ťi ca o form─â de devalorizare a celuilalt ├«n calitatea lui uman─â, a capacit─â╚Ťii de a iubi, pierz├«ndu-╚Öi, de fapt, scopul apari╚Ťiei lor. Acestea devin cuvinte folosite, mai degrab─â, drept ÔÇ×gloan╚ŤeÔÇŁ ├«n distrugerea imaginii celuilalt pentru c─â ne├«mplinirea iluziei iubirii ÔÇŁall inclusiveÔÇŁ este tr─âit─â ca un atac la propria imagine.

Putem observa deseori în jurul nostru persoane care se oferă 100%, în totalitate. Dar este asta cu adevărat de dorit? O persoană care se oferă în totalitate, va cere totul. Totul nu este niciodată ușor de dat. Asta înseamnă că data viitoare cînd te întîlnești cu un prieten, partenerul sau partenera va fi teribil de furioasă că ai oferit ceva altcuiva.

Cum ar fi dacă s-ar oferi 68%, iar restul de 32% păstrează pentru sine? 

Oamenii care vor s─â devin─â unul cu cel─âlalt, s─â fuzioneze (ÔÇŁmerger-seeking┬ápersonalitiesÔÇŁ), au fost descri╚Öi de Kohut, ├«n 1978, ├«n lucrarea ÔÇ×Personalit─â╚Ťile narcisiceÔÇŁ.┬á

De ce devin oamenii hiperprotectivi ╚Öi obsesivi fa╚Ť─â de al╚Ťi oameni? De ce s├«nt ei neputincio╚Öi s─â ├«╚Öi dezlipeasc─â investi╚Ťia de obiectul de care s-au pironit ╚Öi ag─â╚Ťat? Pare c─â ei nu pot tr─âi f─âr─â o iubire care nu este ├«mp─ârt─â╚Öit─â constant ╚Öi la cel mai ├«nalt nivel. Ace╚Öti oameni revendic─â o iubire total─â ╚Öi tot timpul. Ei nu pot tolera nicio form─â de distan╚Ť─â, de absen╚Ť─â ╚Öi de limit─â ├«ntre ei ╚Öi obiectul obsesiei. Obiectul sau persoana de care s├«nt fixa╚Ťi nu pot fi l─âsate libere, pentru c─â ace╚Ötia s├«nt containerul unei resurse vitale ╚Öi ar ├«nsemna c─â ar pierde tot. Ei s-ar pierde pe sine cu fiecare dispari╚Ťie a celuilalt, chiar ╚Öi temporar─â, sau la nivel abstract ├«n propriile g├«nduri. Orice form─â de absen╚Ť─â, de retragere, oric├«t de scurt─â ar echivala cu moartea proprie. Asemenea vr─âjitoarei din Hansel ╚Öi Gretel, aceast─â persoan─â care nu se poate distan╚Ťa de propria obsesie ar promite ├«nt├«i toate dulciurile de pe p─âm├«nt, ar fi ÔÇ×lapte ╚Öi miereÔÇŁ, apoi, pe m─âsur─â ce apar primele semne de libertate, ar ├«ncerca metaforic s─â-l ├«nghit─â pe cel─âlalt. Aidoma Mamei-Lup din povestea ÔÇ×Caprei cu trei ieziÔÇŁ, care c├«nt─â frumos un c├«ntec de leag─ân pentru a-i convinge s─â deschid─â u╚Öa ╚Öi s─â-i devoreze, posed├«ndu-i complet ╚Öi recre├«nd fuziunea. Men╚Ťinerea fuziunii cu cel─âlalt de care s-au fixat, indiferent de forma pe care o ia fixa╚Ťia, devine o lupt─â acerb─â pentru supravie╚Ťuire. Oare, este posesivitatea o form─â a iubirii sau a lipsei ei? Nu este oare posesivitatea o dificultate de a tolera orice form─â de pierdere, o iluzie de a avea totul care transform─â fantasmatic oamenii ├«n extensii ale sinelui, depersonaliz├«ndu-i?

Orice reunire cu un cel─âlalt, orice dor, are la baz─â o dispari╚Ťie marcat─â ulterior de o apari╚Ťie. Aceast─â dispari╚Ťie-apari╚Ťie, cum este jocul de-a ÔÇ×bau-bauÔÇŁ exersat ├«n rela╚Ťie cu bebelu╚Öii, este ceea ce creeaz─â spa╚Ťiul pentru posibilitatea existen╚Ťei intimit─â╚Ťii, a iubirii, a rela╚Ťiei. Este nevoie de doi pentru a exista o rela╚Ťie ╚Öi asta presupune o delimitare ├«ntre dou─â corpuri, ├«ntre dou─â min╚Ťi, o distan╚Ťare sau o dispari╚Ťie temporar─â, urmat─â de o apari╚Ťie.┬á

Ceilal╚Ťi, care ├«╚Öi investesc energia ├«n mai multe rela╚Ťii, ├«n mai multe preocup─âri, au de-a face cu limitele, distan╚Ťa, absen╚Ťa ╚Öi iubirea ne├«mp─ârt─â╚Öit─â toat─â via╚Ťa. Restul oamenilor se ├«ndr─âgostesc de mai multe ori ├«ntr-o via╚Ť─â ╚Öi, dup─â fiecare deziluzie, trebuie s─â ├«╚Öi ia ├«napoi investi╚Ťia ╚Öi reinvestesc ├«n sine, ├«n alte rela╚Ťii sau ├«n alte preocup─âri.

Alina Necșulescu este psihoterapeut specializat în psihanaliză.

Foto: wikimedia commons

Citeste continuarea pe dilemaveche.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Top 10 alimente care ├«╚Ťi ├«nt─âresc sistemul imunitar. Te ajut─â s─â scapi de grip─â ├«n sezonul rece

Urmatoarea stire

Boboteaza 2023. Ce se mănâncă de Botezul Domnului?

Stiri pe aceeasi tema