Întrebările
Îmi pun, la modul public, întrebarea din titlu. Ea decurge din ultima decizie a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezoltării Tehnologice și Inovării (CNE) referitoare la pretinsa situație a neplagiatului, în cazul volumului publicat de ministrul Lucian Bode (LB), pe baza tezei sale de doctorat. Tinerii elevi, studenți sau doctoranzi care citesc raportul CNE în cauză ar putea număra, simplu, și ar constata, spre exemplu, că respectivul Consiliu, deși s-a autosesizat, nu prezintă în raportul difuzat pe site-ul propriu, decât analizele pentru textul din 31 de pagini. De ce numai atâtea, în condițiile în care cartea are 256 de pagini (informație dată după aplicarea TURNITIN la varianta electronică a volumului)? Au fost analizate de către grupul de lucru din Consiliul care s-a ocupat în special de analiză numai 30 de pagini sau numai pentru atâtea pagini au existat suspiciuni de plagiat? Cum au fost selectate paginile analizate de Consiliu?
Întrebările legitime care apar sunt mai multe. Universitatea Babeș-Boliay (UBB) și profesoara Emilia Șercan de la Universitatea București spun că teza de doctorat, reprodusă masiv în cartea analizată, este un plagiat. CNE susține, din contră, că nu este un plagiat ci sunt numai niște greșeli de citare/redactare. Rămâne de văzut cum vor rezolva Ministerul Educației și cel al Digitalizării această contrazicere între instituțiile lor. Este liber, legal, la plagiatul prin traducere sau folosind traducerile? Faptul că, frecvent, autorul cărții în discuție nu mai pune între ghilimele texte preluate prin traducere/din traduceri înseamnă că legea 206/2004 și ghidul propriu al CNE nu mai contează?
Asupra unor astfel de întrebări îmi propun să insist, pe scurt, în speranța că spațiul public va detalia discuția și instituțiile implicate vor reacționa.
Plagiatul prin traducere
Încep cu o constatare. La paginile 169-170 din cartea plagiată, după cum susține analiza UBB, și nu numai, TURNITIN indică paragrafe masive preluate din trei surse diferite din România.Nici ghilimele , nici trimiteri în text, la surse, nici pagini din lucrările sursă de unde au fost făcute preluările nelegitime. În plus, raportul final al CNE, cu numărul 40/18 mai/2023, nu menționează paginile respective ca fiind cel puțin suspecte de plagiat. De ce? Poate aflăm de la cei care au făcut analiza în baza căreia s-a luat decizia de „neplagiere”. Și, dacă vei compara raportul generat de softul de similitudine cu tabelul din raportul CNE, vei constata, ușor, că sunt multe alte pagini suspecte de plagiat, indicate ca atare de TURNITIN, dar care nu se regăsesc în analiza CNE.
În raportul de analiză se precizează că „o parte din textul din pagina 20 este preluat prin traducere din altă sursă necitată, și anume Tergin, 2006.” Este vorba de un întreg paragraf, de peste 100 de…
