Europenii se pregătesc de o iarnă grea. Unii angajaţi au primit pături pentru a face faţă frigului din birouri


Băncile daneze distribuie pături pentru a ajuta personalul să facă față temperaturilor mai scăzute în birouri ca parte a eforturilor de reducere a consumului de energie, scrie Bloomberg.

Danemarca a decis să limiteze temperatura la 19 grade Celsius în clădirile guvernamentale și a încurajat companiile private să urmeze exemplul pe fondul îngrijorărilor că criza energetică europeană va duce la întreruperi de curent. Aproape toate băncile majore din Danemarca au urmat exemplul și au scăzut temperaturile, potrivit unui sondaj realizat de instituția de presă locală FinansWatch.

Citeşte şi: Rabla pentru becuri. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunţat că bugetul propus se ridică la 400 milioane lei

La Arbejdernes Landsbank, al șaselea cel mai mare creditor al Danemarcei, celor 1.800 de angajați le-au fost distribuite pături, a declarat Peter Froulund, purtătorul de cuvânt al instituţiei. A cincea bancă ca mărime a Danemarcei, Spar Nord Bank, pune la dispoziția celor 1.600 de angajați ai săi un depozit de pături, jachete și cămăși pe care le are deja în sucursalele și birourile sale.

Măsura angajatorilor danezi de a distribui pături salariaţilor vine după ce Lidl, unul dintre marii retaileri din România, a anunţa care decide să-şi reducă programul cel mai probabil din cauza facturilor mari la energie.

De luni, 26 septembrie, toate magazinele Lidl din țara noastră vor deschide la ora 07:30 și vor închide la ora 21:00. Acest program va fi valabil de luni până sâmbătă.

Duminica, angajații Lidl vor începe să lucreze la ora 08:00 și își vor încheia ziua de muncă la ora 19:00, cu o singură excepție – magazinul Lidl din Medgidia.

Lidl reduce cu două ore programul magazinelor din România, pentru a face economie la energie

Acesta își păstrează programul actual pentru duminică și va funcționa în intervalul orar 08:00 – 18:00.

Vă reamintim că recent Comisia Europeană a propus măsuri de reducere a consumului de electricitate în statele membre, precum și plafonarea veniturilor companiilor din energie și introducerea unei „contribuții de criză”.

Primul răspuns pentru a face față prețurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra prețurilor energiei electrice și poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piață. Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, Comisia propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10 % din totalul de ore, care au cel mai mare preț preconizat, și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia a propus, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10 % până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensații financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, o parte esențială a îndeplinirii angajamentelor noastre în materie de climă din cadrul Pactului verde european.

Comisia a propus, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, și anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul, care furnizează energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul prețului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. Acești producători inframarginali au realizat venituri excepționale, cu costuri de funcționare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creșterea prețului angro al energiei electrice pe care îl practică.

Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 EUR/MWh. Acest lucru va permite producătorilor să își acopere costurile de investiții și de funcționare fără a afecta investițiile în noi capacități, în conformitate cu obiectivele noastre privind energia și clima pentru 2030 și 2050. Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre și utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să își reducă facturile. Statele membre care comercializează energie electrică sunt încurajate, în spiritul solidarității, să încheie acorduri bilaterale pentru a partaja o parte din veniturile inframarginale colectate de statul producător în beneficiul utilizatorilor finali din statul membru cu o producție scăzută de energie electrică. Astfel de acorduri trebuie să fie încheiate înainte de 1 decembrie 2022 în cazul în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru dintr-o țară vecină sunt de cel puțin 100 %.

În al treilea rând, Comisia propune o contribuție de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activitățile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale și al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuție limitată în timp ar menține stimulentele pentru investiții pentru tranziția verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creștere de 20 % față de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre și redirecționate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate și industriile mari consumatoare de energie. De asemenea, statele membre pot finanța proiecte transfrontaliere în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU sau pot utiliza o parte din venituri pentru finanțarea comună a măsurilor de protejare a ocupării forței de muncă sau de promovare a investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică.

Într-o nouă intervenție privind normele pieței energiei electrice, Comisia propune, de asemenea, extinderea „Setului de instrumente privind prețurile la energie” disponibil pentru a ajuta consumatorii. Propunerile ar permite pentru prima dată prețuri ale energiei electrice mai mici decât costurile reglementate și ar extinde prețurile reglementate pentru a include și întreprinderile mici și mijlocii.

Citeste continuarea pe www.romaniatv.net

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Cod galben de ploi însemnate cantitativ, valabil până marţi seara în zone din 14 judeţe

Urmatoarea stire

Ce ne așteaptă în perioada următoare? Două scenarii sunt posibile

Stiri pe aceeasi tema