Epocile apun, ideologiile se reinventeaz─â


Tr─âim ├«ntr-o lume consumist─â, individualist─â, atomizat─â total. O lume tot mai desacralizat─â de un sens transcendent ei. ├Än contextul acesta, pare tot mai greu ca o idee sau, de ce nu, o ideologie s─â ajung─â s─â uneasc─â ni┼čte min┼úi, mai mult sau mai pu┼úin luminate.

Mul┼úi istorici au decretat deja senten┼úios moartea ideologiilor. Secolul XX, considerat secolul ideologiilor, a apus, spun speciali┼čtii, iar odat─â cu el ┼či b─ât─âlia ideologic─â. La o analiz─â mai profund─â ne-am putea da seama c─â lucrurile nu stau chiar at├ót de clar, put├óndu-se demonstra astfel c─â aspira┼úia secret─â pentru o filozofie sau o ideologie reprezint─â o constant─â a omenirii, ba chiar ┼či a omenirii de azi, at├ót de lipsit─â de dimensiunea ei spiritual─â.

Conflictul ideologic pare a fi intrat momentan ├«ntr-o laten┼ú─â, urmarea fireasc─â a falimentului celor dou─â mari ideologii extremiste ale secolului XX, fascismul ┼či comunismul. Cu toate acestea, reglarea de conturi post-istoric─â, prin procese de con┼čtiin┼ú─â f─âcute unor mari personalit─â┼úi politice sau culturale, care au ├«mbr─â┼úi┼čat la un moment dat o ideologie, ├«nc─â une┼čte ┼či dezbin─â oamenii. Dac─â omul zilei de azi n-ar mai avea nicio sensibilitate de con┼čtiin┼ú─â pus─â ├«n slujba unei idei, atunci s-ar manifesta pasiv ┼či nu ar mai avea at├óta clocot ├«n judecata sa asupra istoriei.

Procesele istoriei secolului XX nu sunt nici pe departe ├«ncheiate, ele nasc ├«nc─â polemici violente, ba chiar pot fi o arm─â eficient─â ├«n ├«ncercarea de a-┼úi dobor├« adversarul. Personalit─â┼úi culturale, ┼či nu numai, de la noi ┼či de pretutindeni, ├«n special cele cu trecutul dedicat partizanatului de dreapta, au parte de un rechizitoriu retrospectiv, menit a le desfigura imaginea, iar indirect ┼či opera. Pentru exemplificare este suficient s─â pomenim cazurile dramatice din cultura rom├ón─â, Mircea Eliade, Octavian Goga, Mircea Vulc─ânescu, iar enumerarea poate continua, nu doar pentru c─â mai sunt ╚Öi alte personalit─â╚Ťi trecute la index, ci fiindc─â lista este deschis─â ├«n continuare pentru responsabilii cu mi╚Öcarea de anulare a valorilor culturale clasice (cancel culture). Cazul lui Eliade este unul de amploare interna╚Ťional─â, savantul rom├ón este ├«mpu┼čcat post-mortem ├«n mai multe limbi ┼či-n mai multe ┼ú─âri, dintre care evident nu putea lipsi nici ┼ú─âri┼čoara sa drag─â.

Toat─â aceast─â propagand─â a demarat cu aplomb ╚Öi cu o anumit─â priz─â social─â ├«n anii 90, c├ónd sub influen╚Ťa funda╚Ťiei Soro╚Ö s-au v├ór├ót sume uria╚Öe de bani ├«nspre Universit─â╚Ťi, editurile principale, reviste ╚Öi ziare. Finan╚Ťarea soro╚Öist─â a fertilizat p├ón─â ╚Öi reviste culturale provinciale, gen ÔÇŁApostrofÔÇŁ, care ├«nc─â ├«n 1999 titra pe prima pagin─â sursa de finan╚Ťare soro╚Öist─â. Nu e de mirare c─â revista ╚Öi autorii din jurul ei au dus o politic─â de denigrare a g├ónditorilor na╚Ťionali╚Öti din perioada interbelic─â ╚Öi nu numai. Paradoxal, aceast─â efervescen╚Ť─â cultural─â se datora pe de o parte acestei finan╚Ť─âri abundente, dar ╚Öi reminscen╚Ťelor conservatoare ale societ─â╚Ťii comuniste. Unul dintre meritele comunismului, pe l├óng─â multe sale p─âcate, era acela de-a crede ├«n litera scris─â, c─âr╚Ťi, tip─ârituri. Pe l├óng─â partea de propagand─â cultural─â ie╚Öea ├«n c├ó╚Ötig ╚Öi marea cultur─â. Propaganda liberal─â de dup─â 1990 a profitat din plin de acest tipar. Ast─âzi toate acestea sunt desuete. Propaganda neomarxist─â din prezent nu mai are nevoie de canale clasice culturale, ideologiile artificiale sunt diseminate prin Netflix, re╚Ťele sociale, emisiuni de umor murdar deversat din abunden╚Ť─â peste valorile conservatoare. Toate aceste manipul─âri subculturale sus╚Ťin diversiunea unui a╚Öa-zis civism ┬ápus ├«n slujba minorit─â╚Ťilor. Astfel se ajunge ca drepturile majorit─â╚Ťii s─â fie neglijate sau ├«nc─âlcate, ├«n timp ce aceast─â mas─â docil─â se crede protejat─â sub cupola democra╚Ťiei. Sp─âlarea creierelor a devenit at├ót de eficient─â, ├«nc├ót o bun─â parte dintre cei care sunt albi, heterosexuali lupt─â ca ni╚Öte idio╚Ťi utili pentru drepturile minorit─â╚Ťilor sexuale ╚Öi rasiale, uit├ónd s─â-╚Öi mai apere propriile drepturi.

┬á├Än tot acest climat ostil, ideea na┼úional─â, care p─ârea pierdut─â pe undeva prin garderoba istoriei, pare a aprinde din nou focul mocnit al luptei ideologice. Prilejul reafirm─ârii ideologiei na┼úionaliste pare a fi oferit ┼či de realit─â┼úile ultime ale vie┼úii europene care demonstreaz─â c─â o Europ─â unit─â, uniform─â ┼či cu grani┼úe fictive este o pur─â utopie. Aceast─â himer─â politic─â este contrazis─â de realitatea unui instinct na┼úional ┼či teritorial, ce are la baz─â ┼či un sim┼ú al propriet─â┼úii, care este ad├ónc s─âdit ├«n gena uman─â. P├ón─â la urm─â ┼či teritoriul unei ┼ú─âri poate s─â ├«nsemne la o scar─â mai mare, exact ceea ce ├«nseamn─â casa pentru o familie. Acele lucruri sunt ale acelor oameni: casa, p─âm├ónturile ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, tot ceea ce formeaz─â ele laolalt─â, ┼či anume teritoriul numit ┼úar─â. A┼ča c─â at├ót timp c├ót va exista omul, va exista ┼či proprietatea numit─â ┼úar─â, doar c─â ea din p─âcate mai poate fi privatizat─â din c├ónd ├«n c├ónd ├«n folosul celor pu┼úini.

În concluzie, dacă oglinda vieţii reflectă la ora aceasta mai mult individualismul consumist al societăţii actuale, vechile dihonii dintre oameni, care stau uneori ascunse, pot îmbrăca oricând forma unor conflicte ideologice nu doar de suprafaţă mediatică.

Editorial publicat ini╚Ťial ├«n cotidianul Rom├ónia Liber─â:

Citeste continuarea pe eurostiri.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

L─âmpile UV folosite pentru uscarea ojei pot produce cancer ╚Öi alte afec╚Ťiuni grave

Urmatoarea stire

Lucian Bode face presiuni pentru ca Austria s─â renun╚Ťe la veto-ul pe aderarea la Spa╚Ťiul Schengen

Stiri pe aceeasi tema