Despăgubiri pentru „un căutător de comori” care a găsit zeci de monede vechi în Crâng; CJ Vrancea susține că bărbatul nu avea dreptul să sape în zonă

Două instanțe au dat până acum dreptate unui vrâncean care a solicitat autorităților din județ o recompensă după ce în 2016 a găsit în Crângul Petrești 91 de monede vechi din argint, care s-au dovedit a face parte din tipul Dumbrăveni. În 2018, bărbatul solicitase în instanță 18.200 de euro echivalentul în lei la data plății efective sau 45% din valoarea stabilită prin efectuarea expertizei, pentru tezaurul compus din cele 91 de monede de argint, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, procesul fiind soluționat pe fond în martie 2021, când s-a admis „în parte cererea de chemare în judecată (…) în contradictoriu cu intervenientul forțat Consiliul Județean Vrancea având ca obiect pretenții”. Procesul fusese deschis inițial împotriva Direcției pentru Cultură Vrancea și a Muzeului Vrancei, însă pe parcurs s-a ajuns la concluzia că Direcția pentru Cultură nu putea răspunde solicitărilor, și nici Muzeul Vrancei, dat fiind că se află în subordinea Consiliului Județean, astfel că această instituție a rămas cea în măsură să despăgubească sau nu reclamantul. 

În timpul procesului de fond însă, CJ Vrancea arăta că pretențiile vrânceanului nu au fundament legal deoarece monedele în discuție nu au fost expertizate potrivit normelor în vigoare, dar și că „descoperirea monedelor nu se încadrează în categoria celor pentru care legiuitorul ar acorda recompense, neîncadrându-se în nicio situație, acestea nefiind bunuri arheologice descoperite întâmplător, reclamantul fiind cunoscut drept un căutător de comori”. Susținerile apar în motivarea hotărârii instanței, așa cum au fost preluate de rejust.ro, document în care se explică în amănunt și cum reclamantul a ajuns să dea peste comoară, în august 2016. Monedele au fost predate de atunci organelor de poliție, iar ulterior reprezentanților Muzeului Vrancei. Și, chiar dacă vrânceanul era calificat drept un „căutător de comori” și deținea legal un detector de metale cu ajutorul căruia dăduse peste monedele respective, instanța a considerat că descoperirea fusese întâmplătoare. 

Persoanele fizice care fac descoperiri întâmplătoare prin lucrări de orice natură în locuri care aparțin proprietății publice și predau bunurile arheologice în termenul de 72 de ore de la descoperire au dreptul la o recompensă de 30% din valoarea bunului descoperit, la care se poate adăuga o bonificație suplimentară de 15% din valoarea bunurilor, dacă descoperirea are valoare extraordinară. În atare situație, în ceea ce privește noțiunea de „descoperire întâmplătoare prin lucrări de orice natură în locuri care aparțin proprietății publice”, din analiza procesului-verbal de predare primire întocmit în data de 02.08.2016 și dovada de predare, a constatat că reclamantul este posesorul unei autorizații de folosirea a detectorului de metale încă din anul 2015, pe care l-a folosit în data de 01.08.2016, (…) descoperind 91 de piese metalice, după ce a săpat la o distanță de aproximativ 20 de cm”, se mai reținea în motivare.

O altă analiză a instanței a fost vizavi de faptul că CJ Vrancea punctase că bărbatul nu avea voie să intervină în Crângul Petrești, în motivare arătându-se că „activitatea unei persoane fizice desfășurată în Crângul Petrești, zonă protejată de interes local, de a prospecta cu detectorul de metale nu este interzisă prin regulament și, implicit, nici activitatea de a dezgropa la mici adâncimi diferite obiecte. Referitor la susținerea intervenientului că reclamantul este un vânător de comori, care a desfășurat activități care sunt incompatibile cu descoperirile accidentale, instanța a considerat că reclamantul este pasionat de arheologie, începându-și activitatea din anul 2015, porecla de „vânători de comori” a dobândit-o abia în anul 2018 când, cu ajutorul aceluiași detector de metale, a descoperit două grenade și mai multe cartușe din al doilea Război Mondial. (…) rezultă dincolo de orice tăgadă că reclamantul s-a folosit de detectorul de metale din pasiune și a ales Crângul Petrești deoarece aici s-ar fi aflat un fost depozit al armatei, întâmplător și pur accidental descoperind cele 91 de monede, el sperând să găsească muniție folosită în război, ceea ce a și făcut în cursul anului 2018”.

Acestea fiind spuse, s-a trecut la calcularea despăgubirilor pe care le-ar fi meritat vrânceanul, în condițiile în care „în ceea ce privește valoarea celor 91 de monede descoperite, (…) s-a atașat expertiza de clasare a monedelor, din conținutul căreia reiese că valoarea istorică și patrimonială este una însemnată, cele 91 de monede sunt din argint, cu o greutate ce variază între 8,40 și 12,60 g pentru fiecare monedă în parte, iar pe baza greutății și a reprezentările de pe revers, (însemne pe o parte un cal, iar pe cealaltă parte un profil omenesc), acesta fac parte din tipul Dumbrăveni, care se înscriu în rândul tetradrahmelor, fiind datate spre mijlocul secolului II î.Hr. Raportat la valoarea monedelor, expertul apreciază că o singură monedă din această descoperire valorează între 1.380 de lei, limita minimă, și 1.610 lei, limita maximă, prețul calculat pentru întreaga descoperire situându-se între 125.580 lei și 146.510 lei, totodată considerând descoperirea din Crângul Petrești ca având o valoare excepțională. În ceea ce privește valoarea la care să se aplice procentul de 45%, s-a raportat la valoarea de 135.000 de lei, aceasta fiind valoarea de mijloc pe care monedele o pot avea”, se mai reținea în motivarea hotărârii, care a fost menținută în apel, și care urmează a fi din nou analizată în recurs.

Citeste continuarea pe www.monitoruldevrancea.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Sicriul Reginei Elisabeta a II-a, din stejar și plumb, era pregătit de acum 30 de ani

Urmatoarea stire

FOTO/VIDEO. Sfârșit TRAGIC pentru un tânăr șofer de camion, pe Valea Oltului – Vocea Vâlcii

Stiri pe aceeasi tema