De ce nu are România un Cod Electoral?


Ideea unui cod electoral poate suna nefamiliar publicului larg. Problemele procesului electoral, de pild─â dificult─â╚Ťile exercit─ârii dreptului de vot ├«n diaspora sau accesul la vot pentru anumite categorii de cet─â╚Ťeni, sunt rareori aduse ├«n dezbaterea televizat─â. Lumina reflectoarelor este ├«ndreptat─â c─âtre scenarii ╚Öi specula╚Ťii, cele mai multe, sterile, privind candida╚Ťii la alegeri. C├óteva preciz─âri se impun pentru a l─âmuri tema. Genul proxim pentru un cod electoral este codul legislativ, respectiv un act normativ complex, ce reune╚Öte mai multe legi primare ├«n acela╚Öi document. Un cod legislativ are specificul unei viziuni unitare ╚Öi coerente, ├«n contrast cu puzderia de legi ╚Öi norme de ordin secundar, adesea lipsite de coeren╚Ť─â, ce reglementeaz─â un domeniu. Diferen╚Ťa specific─â este dat─â de faptul c─â legile, ├«n cazul nostru, privesc funda╚Ťia legitimit─â╚Ťii democratice ÔÇô dreptul de a alege ╚Öi de a fi ales, precum ╚Öi integritatea alegerilor preziden╚Ťiale, (euro)parlamentare ╚Öi locale.

A╚Öa cum avem, de pild─â, un cod fiscal, o recomandare de bun─â practic─â electoral─â este s─â avem un cod electoral, o singur─â lege care define╚Öte modul ├«n care alegem pre╚Öedintele, reprezentan╚Ťii la prim─ârie, consilii locale, Parlament ╚Öi Parlamentul Uniunii┬áEuropene.

Istoria recent─â ne arat─â c─â ├«ncerc─ârile de a propune, a discuta constructiv ╚Öi a face compromisurile necesare pentru adoptarea unui cod electoral par sortite e╚Öecului. Au trecut mai bine de 20 de ani de c├ónd societatea civil─â a apelat la op╚Ťiunea unei ini╚Ťiative cet─â╚Ťene╚Öti pentru a propune un cod electoral. Recitit─â ast─âzi, ini╚Ťiativa civic─â din 19 noiembrie 2001 ├«nc─â ├«╚Öi p─âstreaz─â actualitatea obiectivului general, de╚Öi multe dintre problemele semnalate au fost solu╚Ťionate. Astfel, autorii ne spuneau c─â ÔÇ×un act normativ unic (ÔÇŽ) va contribui la uniformitatea ╚Öi coeren╚Ťa reglement─ârilor cu privire la organizarea ╚Öi desf─â╚Öurarea alegerilor din Rom├óniaÔÇŁ. C├ó╚Ťiva ani mai t├órziu, Parlamentul ├«nregistra, ├«n 2005, o a doua ini╚Ťiativ─â a unui cod electoral, redactat de PNL, de data asta, care, de╚Öi a avut avize pozitive ├«n circuitul legislativ, a fost respins la vot. Nu ├«n ultimul r├ónd, pu╚Ťin─â lume ├«╚Öi aminte╚Öte c─â Autoritatea Electoral─â Permanent─â a prezentat publicului un proiect de cod electoral ├«n anul 2011, care, ├«n cele din urm─â, nu a mai fost depus.

Aceste e╚Öecuri au explica╚Ťii contextuale diferite ╚Öi merit─â s─â ne oprim pu╚Ťin. Esen╚Ťa problemei este dat─â de ini╚Ťierea unui astfel de proces ╚Öi de legitimitatea etapelor sale. Forul legitim pentru un astfel de demers este Parlamentul Rom├óniei ╚Öi o prezumtiv─â coali╚Ťie larg─â a partidelor politice. Un cod electoral prive╚Öte ├«n mod egal actorii politici majori din Parlament ╚Öi reprezentan╚Ťii minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale. Eroarea fundamental─â a tentativelor anterioare de a propune un cod electoral rezid─â ├«n absen╚Ťa unui pact politic ini╚Ťial, care s─â confere ulterior robuste╚Ťe procesului de a unifica ╚Öi armoniza legisla╚Ťia electoral─â.

├Än absen╚Ťa unei astfel de viziuni unitare, vom fi martorii, ca ├«n fiecare an electoral, ai unor improviza╚Ťii de ultim moment, sub forma unei avalan╚Öe de ordonan╚Ťe de urgen╚Ť─â ╚Öi prin decizii ╚Öi interpret─âri ale administra╚Ťiei electorale. Aici se afl─â motivul pentru care Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei a recomandat autorit─â╚Ťii legislative ca ├«ntreaga legisla╚Ťie electoral─â s─â fie ÔÇ×concentrat─â ├«ntr-un Cod Electoral, ale c─ârui dispozi╚Ťii comune ╚Öi speciale s─â asigure, ├«n concordan╚Ť─â cu principiile constitu╚Ťionale, organizarea unui scrutin democratic, corect ╚Öi transparentÔÇŁ. Aceast─â celebr─â hot─âr├óre din 2009 a CCR este ╚Öi ast─âzi ignorat─â, de╚Öi s-au scurs mai bine de 12 ani de la publicarea deciziei. Cine urm─âre╚Öte jurispruden╚Ťa CCR a remarcat c─â imperativul adopt─ârii unui cod unitar este unul recurent. Nu doar Curtea Constitu╚Ťional─â a repetat acest deziderat, ci ╚Öi Autoritatea Electoral─â Permanent─â sau Guvernul, prin avizele date proiectelor de lege ce au fost propuse de puterea legiuitoare.

Aceast─â scurt─â retrospectiv─â istoric─â se ├«ncheie cu apelul societ─â╚Ťii civile cunoscut─â sub numele de Coali╚Ťia Cod Electoral Acum (CCEA), la care au aderat 20 de organiza╚Ťii neguvernamentale. Apelul lor, din 2021, solicit─â ÔÇ×adoptarea prin lege a unui Cod Electoral unificat, care s─â includ─â regulile de organizare ╚Öi desf─â╚Öurare a(le) tuturor scrutinurilor din Rom├óniaÔÇŁ. Invita╚Ťia CCEA a fost s─â profit─âm de intervalul 2021-2023 pentru a g─âsi un compromis politic rezonabil ╚Öi a ne asigura c─â organizarea celor patru scrutinuri din 2024 se va face dup─â ÔÇ×un set coerent de reguliÔÇŁ. Acest apel nu a fost deloc singular, mai ales dup─â Decizia CCR amintit─â mai sus. ╚śi ├«n 2014, think-tank-ul EFOR a organizat o mas─â rotund─â cu tema reformei electorale ╚Öi necesit─â╚Ťii unui Cod Electoral.

De asemenea, cel mai important organism interna╚Ťional care monitorizeaz─â alegerile, Oficiul pentru Institu╚Ťii Democratice ╚Öi Drepturile Omului / ODIHR (din cadrul OSCE), a recomandat Rom├óniei adoptarea unei viziuni unitare privind alegerile sub forma unui cod electoral, ├«nc─â din anul 2004. La misiunea de observare a alegerilor din 2020, raportul final ODIHR constat─â urm─âtoarele: ÔÇ×Cadrul legal ofer─â o baz─â solid─â pentru desf─â╚Öurarea unor alegeri democratice. De╚Öi cuprinz─âtor, el este divizat ├«ntre diferite instrumente ce se refer─â la diverse alegeri. (ÔÇŽ) Discu╚Ťii privind codificarea diferitelor legi electorale au durat ani ├«ntregi ╚Öi au fost ├«ntreprinse eforturi de c─âtre diferite p─âr╚Ťi interesate na╚Ťionale ╚Öi interna╚Ťionale. Potrivit majorit─â╚Ťii interlocutorilor ODIHR, perioada de dup─â alegerile parlamentare din 2020 p├ón─â la urm─âtoarele alegeri preziden╚Ťiale ╚Öi ├«n Parlamentul European ar putea constitui o fereastr─â de oportunitate bun─â pentru adoptarea unui cod electoral unificatÔÇŁ. Cu alte cuvinte, actori politici-cheie ai guvern─ârii, administra╚Ťia electoral─â, observatori interna╚Ťionali ╚Öi membri ai societ─â╚Ťii civile converg spre opinia comun─â, cel pu╚Ťin ├«n dialogul institu╚Ťional, c─â alegerile din 2024 ar putea fi organizate apel├ónd la o lege-cadru unificat─â, un cod legislativ ce une╚Öte normele din legile electorale distincte.

├Än prezent, legisla╚Ťia electoral─â ├«nsumeaz─â cinci legi electorale, la care se adaug─â aproximativ ╚Öaptezeci de acte normative secundare, de obicei ordonan╚Ťe de urgen╚Ť─â sau ordonan╚Ťe simple. Aceast─â panoplie, deja excesiv─â, este completat─â de decizii ╚Öi interpret─âri ale administra╚Ťiei electorale, respectiv Autoritatea Electoral─â Permanent─â ╚Öi Biroul Electoral Central. Un risc major pentru cele patru scrutinuri din 2024 ╚Öi, implicit, pentru procesul democratic este ca membrii birourilor electorale s─â fie pur ╚Öi simplu cople╚Öi╚Ťi de sumedenia ╚Öi inconsisten╚Ťa legilor electorale. Nu avem doar un deficit numeric pentru corpul exper╚Ťilor electorali, vom experimenta ╚Öi un activism legislativ nemai├«nt├ólnit ├«n anul electoral┬á2024.

Din acest motiv, o prioritate a noii conduceri a Autorit─â╚Ťii Electorale Permanente, ce va fi validat─â formal pe 21 februarie ├«n Parlament, ar trebui s─â fie un raport privind perspectivele asum─ârii unui cod electoral p├ón─â, cel t├órziu, ├«n toamna lui 2023. Acest viitor raport trebuie discutat cu to╚Ťi actorii politici majori din Parlament. Un astfel de proiect, care nu face dec├ót s─â unifice legisla╚Ťia existent─â, exist─â deja ├«n Camera Deputa╚Ťilor, care e ╚Öi forul decizional pentru legile electorale. ├Äntr-un scenariu pragmatic, se poate adopta o versiune tehnic─â a codului electoral, f─âr─â reforme majore privind atribuirea mandatelor. Dac─â se pune problema unor schimb─âri de acest gen, ele vor ├«nt├órzia, f─âr─â ├«ndoial─â, un ipotetic pact politic. R─âm├óne de v─âzut dac─â ╚Öi ├«n mandatul pre╚Öedintelui Toni Grebl─â, fost judec─âtor al CCR, se va ignora cu acela╚Öi jemanfi╚Öism regal necesitatea adopt─ârii unei legisla╚Ťii unificatoare sub forma codului electoral.

Profesorul Cristian Preda constata, ├«ntr-un volum fundamental pentru ├«n╚Ťelegerea istoriei democra╚Ťiei rom├óne╚Öti ÔÇô Rum├ónii ferici╚Ťi. Vot ╚Öi putere de la 1831 p├ón─â ├«n prezent, c─â ÔÇ×Parlamentul este atrofiatÔÇŁ ├«n rela╚Ťia cu Executivul. Un num─âr impresionant din legile adoptate post-1989, peste 80%, sunt ini╚Ťiate de Guvern, de╚Öi proiecte legislative importante sunt elaborate ╚Öi ├«n Camerele Legislativului. Tot Cristian Preda observ─â c─â ÔÇ×autoritatea Parlamentului e pus─â ├«n dificultate de apeten╚Ťa redus─â pentru compromis ╚Öi negociere a elitelor politiceÔÇŁ. Acest diagnostic r─âm├óne valabil ╚Öi r─âspunde ├«ntreb─ârii din titlu, ├«ns─â anumite reforme majore, inclusiv cea a armoniz─ârii legilor electorale, nu pot r─âm├óne suspendate sine die.

Anul 2024 va fi unul extenuant pentru administra╚Ťia electoral─â ╚Öi aleg─âtori. Cet─â╚Ťenii cu drept de vot vor fi chema╚Ťi de patru ori la urne, pentru prima dat─â ├«n istoria postcomunist─â. ├Än contrast cu motoarele turate ale ma╚Öin─âriei electorale se ├«ntrev─âd norii apatiei civice ╚Öi ai absenteismului. Nimeni nu ╚Ötie c├ót va fi participarea la vot ╚Öi e imposibil s─â fim prea optimi╚Öti. 2024 va fi ╚Öi anul continu─ârii reformelor impuse prin Planul Na╚Ťional de Redresare ╚Öi Rezilien╚Ť─â ╚Öi agreate cu Comisia European─â. Ultimele ╚Ötiri arat─â c─â batem pasul pe loc la toate reformele ╚Öi c─â riscul de a compromite sprijinul financiar acordat prin PNRR este ridicat. Spre deosebire de alte state, nu vom reu╚Öi o rat─â de absorb╚Ťie optim─â. ├Än acest context, c├ónd ╚Öi alte reforme esen╚Ťiale sunt ratate, scenariul adopt─ârii unui cod electoral poate fi salvat doar de un miracol. (Acest articol a fost publicat ╚Öi ├«n revista 22)

Citeste continuarea pe www.contributors.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

LIVE TEXT┬á R─âzboiul din Ucraina, ziua 364. Viktor Orban se opune sanc┼úion─ârii Rusiei / Putin, de Ziua Ap─âr─âtorului Patriei ├«n Rusia, a vorbit despre familia tradi┼úional─â, de┼či este r─âspunz─âtor pentru uciderea sau distrugerea multor familii ucrainene / Bombardamente intense la Bakhmut ┼či ├«n alte 18 localit─â┼úi din estul Ucrainei / Zelensky inten┼úioneaz─â s─â participe la summitul NATO din iulie de la Vilnius

Urmatoarea stire

Guvernul a aprobat lista cu cele 27 de unit─â╚Ťi medicale ╚Öi spitale ce vor fi construite, renovate ╚Öi dotate prin PNRR % %

Stiri pe aceeasi tema