În Epoca de Aur, distracția de Revelion
era în fața televizorului. Pentru câteva ore de divertisment, lucru rar
întâlnit în restul anului, românii urmăreau momentele umoristice realizate de cei mai mari actori.
Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem
Rădulescu, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Draga Olteanu Matei, Nae
Lăzărescu şi Vasile Muraru sau Jean Constantin sunt doar câteva dintre artiștii
celebri care destindeau atmosfera în noaptea dintre ani. Aceştia făceau glume,
cântau şi prezentau diferite schiţe amuzante, spre deliciul spectatorilor avizi
de râs şi voie bună.
Revelionul 1971-1972 al cuplului Ceaușescu și apropiații lor FOTO revelionulincomunism.ro
De altfel, înainte de Revoluţie, unicul program
special în seara de 31 decembrie aparţinea singurului postul public de
televiziune, TVR. Timp de câteva ore, românii se strângeau în faţa
televizorului pentru câteva ore de divertisment.
Adevărate festinuri la cei care aveau pile la Alimentara
Pe vremea lui Ceaușescu, Revelionul era
punctul central al sărbătorilor de iarnă, care începeau oficial pe 27
decembrie. Crăciunul nu exista, aşa că Revelionul era cea mai importantă zi din
aceast interval.
Cu toate acestea, în casele românilor,
sărbătoarea Crăciunului aduna în jurul mesei familia, prietenii şi toată lumea
petrecea. În comunism, în provincie, restricţiile impuse nu erau atât
de evidente. Se ţineau slujbe la biserică, iar la Alimentara, când şi când, se
găsea ceva de pus de masă.
Cei care aveau relaţii la Comitetul Judeţean de Partid organizau
adevărate festinuri în propriile case. Oamenii regretă oarecum acele vremuri,
deşi nu aveau libertate de exprimare şi orice gest făcut era urmărit de
Securitate.
“Crăciunul era sărbătorit cum se cuvine, cu familia şi se petrecea
ca la carte. Lumea era apropiată, ne vizitam cu prietenii, mergeam şi la
biserică. Nimeni nu închidea instalaţia de la brad, nu îndepărtam bradul de
fereastră, de altfel brazi erau şi prin Orăşelele copiilor, minunate faţă
de ce este acuma. Un alt aspect ce trebuie mentionat e ca oamenii erau altfel
atunci, mai calzi, mai apropiaţi, deşi erau cu mult mai saraci. Probabil asta
regret cel mai mult la acele vremuri”, spune o pensionară.
Steluțe de vată în bradul de Crăciun
Împodobitul bradului nu scotea atâţia bani din buzunar ca astăzi,
pentru că pe piață decorațiunile erau limitate. Globurile era ieftine,
beteala era confecţionată din hârtie creponată, iar pe crengi se puneau steluţe
din vată şi bomboane în staniol. Copiii îl aşteptau cu înfrigurare pe Moş
Gerilă, iar printre jucăriile ce se găseau în sac se aflau: camioane din lemn,
truse medicale din plastic pentru fetiţe, păpuşi confecţionate la Arad şi
diverse animăluţe din cauciuc.
