Cu toate tunurile pe Adrian Severin

├Än esen╚Ť─â, este vorba despre o dezbatere. A ╚Öasea conferin╚Ť─â de la Bucure╚Öti privind securitatea. Tema ÔÇô situa╚Ťia securit─â╚Ťii ├«n Marea Neagr─â. Organizatorul dezbaterii este Guvernul Rom├óniei, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Fiind vorba despre o dezbatere, au fost invita╚Ťi mai mul╚Ťi speciali╚Öti ├«n materie. Adrian Severin fiind indiscutabil unul dintre ei. Dac─â mai este necesar, le reamintesc cititorilor c─â acesta, dup─â ce a de╚Ťinut portofoliul Ministerului Reformei ├«n primul Guvern din Rom├ónia postdecembrist─â, a fost mult timp ministru de Externe, ├«ntr-o perioad─â extrem de dificil─â, c├ónd trebuia s─â ├«ndeplinim ╚Öi am ├«ndeplinit o serie ├«ntreag─â de rigori pentru a fi primi╚Ťi ├«n UE ╚Öi ├«n NATO. Ulterior, a fost ales ├«n fruntea altor organisme interna╚Ťionale ╚Öi a ├«ndeplinit pentru Parlamentul European misiuni extrem de dificile, inclusiv ├«n Ucraina. Este cu siguran╚Ť─â cel mai calificat expert din Rom├ónia ╚Öi unul dintre cei mai califica╚Ťi din Europa. At├óta doar c─â ideile pe care le promoveaz─â nu se potrivesc ├«ntotdeauna cu cele avansate ├«n mod oficial de Guvernul de la Bucure╚Öti.

O conferin╚Ť─â interna╚Ťional─â presupune ├«ns─â ├«ntotdeauna, ├«n m─âsura ├«n care nu este un simplu circ propagandistic, o expunere a unei diversit─â╚Ťi de opinii ╚Öi de argumente, care uneori pot fi divergente. P├ón─â la urm─â, tocmai acesta este rostul unor dezbateri la nivel na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional.

Adrian Severin a fost invitat, cum era ╚Öi firesc, la conferin╚Ťa de la Bucure╚Öti, ba mai mult, i s-a cerut s─â participe cu un studiu ├«n cadrul unui panel. A elaborat respectivul studiu. L-a predat organizatorilor. Dup─â care organizatorii au primit un mesaj de la Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilien╚Ť─â, semnat de un oficial al Guvernului Rom├óniei, Ovidiu Rae╚Ťchi, prin care li se cere nici mai mult, nici mai pu╚Ťin, dec├ót s─â-l arunce peste bord pe Adrian Severin ╚Öi s─â se spele pe m├óini cu analiza pe care acesta inten╚Ťiona s─â o expun─â.

Dovad─â c─â ne-am ├«ndep─ârtat extrem de mult de la tot ceea ce ├«n╚Ťelegeam ├«n trecut despre democra╚Ťie, despre stat de drept, despre ceea ce ├«nseamn─â confruntarea ╚Öi schimbul de idei. At├ót de mult, ├«nc├ót nu m─â feresc s─â afirm c─â aceast─â conferin╚Ť─â interna╚Ťional─â nu este dec├ót un circ propagandistic. O dovad─â, o alt─â dovad─â dec├ót ├«nl─âturarea brutal─â a lui Adrian Severin, este c─â, ├«nc─â ├«nainte de desf─â╚Öurarea lucr─ârilor, a fost redactat un comunicat, care ar fi trebuit s─â fie un comunicat final, prin care generalul cu patru stele Nicolae Ciuc─â, premier al Rom├óniei, urmeaz─â s─â primeasc─â premiul de excelen╚Ť─â pentru ÔÇ×excep╚Ťionala contribu╚Ťie la realizarea securit─â╚Ťii ╚Öi stabilit─â╚Ťii regionaleÔÇŁ. Curat─â propagand─â, coane Iancule!

CONFERIN╚ÜA DE LA BUCURE╚śTI PRIVIND SECURITATEA (2022)┬áÔÇ×CONSOLIDAREA SECURIT─é╚ÜII ├ÄN VREMURI VOLATILE. NOI DIMENSIUNI, NOI ACTORI, NOI PERSPECTIVEÔÇŁ

SECURITATE ╚śI REZILIEN╚Ü─é ├ÄN REGIUNEA M─éRII NEGRE ├ÄN CONTEXTUL R─éZBOIULUI DIN UCRAINA

 Prof. dr. Adrian Severin

Ex Vice Prim Ministru și Ministru al Afacerilor externe al României

Ex Președinte al Adunării Parlamentare a OSCE

 

1. ├Änainte de intra ├«n substan╚Ťa temei se impun c├óteva observa╚Ťii ╚Öi preciz─âri cu caracter general.

a) ├Än primul r├ónd, cu privire la titlu, acesta apare a fi oarecum tautologic. Rezilien╚Ťa ├«nseamn─â ├«ntoarcerea la normalitate dup─â trecerea unui ╚Öoc. Dac─â ╚Öocul este tocmai r─âzboiul actual din Ucraina, normalitatea este tocmai securitatea ast─âzi afectat─â de acest r─âzboi. A defini normalitatea ├«nseamn─â a defini securitatea prin indicarea tr─âs─âturilor ╚Öi garan╚Ťiilor ei esen╚Ťiale. Sper s─â putem fi de acord c─â┬átr─âs─âtura esen╚Ťial─â a securit─â╚Ťii este indivizibilitatea, iar garan╚Ťia ei este echilibrul puterilor rivale. Acest echilibru trebuie s─â fie stabil.┬áAcceptarea unor atari afirma╚Ťii ca adev─ârate este condi╚Ťia rezilien╚Ťei ├«n contextul actual. F─âr─â ea nu putem reg─âsi normalitatea, m─âcar ╚Öi pentru faptul c─â nu ╚Ötim ce c─âut─âm.

b) ├Än al doilea r├ónd, este necesar de reamintit c─â┬á├«n istoria rela╚Ťiilor interna╚Ťionale ceea ce conteaz─â este jocul intereselor ╚Öi dinamica raporturilor de putere. Interesele ├«n concurs ╚Öi puterile ├«n contrapondere sunt variabilele esen╚Ťiale de care depinde evolu╚Ťia rela╚Ťiilor interna╚Ťionale. Nu putem dob├óndi securitatea dac─â nu ╚Ťinem seama de interesele tuturor juc─âtorilor, astfel cum fiecare dintre ace╚Ötia ╚Öi le define╚Öte. Nu putem face ca securitatea s─â dureze dac─â nu realiz─âm ╚Öi conserv─âm echilibrul de putere ├«ntre juc─âtorii titulari de interese.

c) ├Än al treilea r├ónd, nu putem vorbi despre drumul de la actualul r─âzboi din Ucraina c─âtre securitatea regional─â la Marea Neagr─â dec├ót dac─â plas─âm criza ucrainean─â ├«n contextul crizei av├ónd ca obiect arhitectura de securitate central ╚Öi est european─â, pe aceasta ├«n contextul rivalit─â╚Ťii strategice dintre puterile euro-atlantice ╚Öi cele euro-asiatice, ╚Öi pe aceasta ├«n contextul procesului de trecere de la vechea ordine mondial─â unipolar─â, care spontan ╚Öi efemer a urmat bipolarismului, ╚Öi de la dezordinea multipolarismului asimetric ╚Öi anarhic, subsecvent e╚Öecului unipolarist, la o nou─â ordine global─â care se va construi ├«n secolul ╚Öi sub semnul Asiei.┬á├Än Ucraina se d─â acum lupta de ariergard─â dintre┬ápax americana, care ╚Öi-a atins limitele istorice, ╚Öi o viitoare┬ápax post americana, care nu s-a n─âscut ├«nc─â, dar ├«n leg─âtur─â cu na╚Öterea c─âreia lumea euro-atlantic─â are de a ales ├«ntre a i se opune sau a o asista.┬áDeocamdat─â am ales opozi╚Ťia, chiar dac─â asta ├«nseamn─â sacrificarea valorilor noastre ╚Öi a modului nostru de via╚Ť─â.

2. Cu aceste preciz─âri, se poate trece la abordarea aspectelor concrete ale temei.

Care sunt interesele concurente ├«n regiunea M─ârii Negre? F─âr─â a putea epuiza r─âspunsul la ├«ntrebare, le putem identifica m─âcar pe acelea de satisfacerea c─ârora depinde ├«ncetarea r─âzboiului din Ucraina. Este vorba de interesele f─âr─â satisfacerea c─ârora r─âzboiul ╚Öi insecuritatea devin normalitate, iar rezilien╚Ťa r─âm├óne f─âr─â obiect.

 

3. S─â ├«ncepem chiar cu Ucraina.┬áUcrainenii au interesul ╚Öi dreptul de a-╚Öi avea propriul stat care s─â se bucure de atributele independen╚Ťei ╚Öi suveranit─â╚Ťii. Acest stat trebuie s─â fie, totodat─â, viabil din punct de vedere geografic ╚Öi demografic.┬áDe principiu, este problema ucrainenilor cum ├«╚Öi ating aceste obiective. Nimeni altcineva nu are obliga╚Ťia s─â ├«i ajute.┬áCine ├«i ajut─â o face pentru a-╚Öi promova, ├«n acela╚Öi timp, propriile interese.┬áEste vorba despre interesele str─âine ├«n Ucraina, ├«n regiunea M─ârii Negre, ├«n vecin─âtatea terestr─â a acesteia ╚Öi ├«n perspectiv─â global─â. A╚Öa este jocul.

 

4. C├ót─â vreme r─âzboiul din Ucraina nu este unul ├«ntre ucraineni ╚Öi ru╚Öi, ci ├«ntre SUA /NATO /UE, pe de o parte, ╚Öi Rusia, pe de alt─â parte, nu se pune problema unei victorii ucrainene, nici ca simpl─â ipotez─â. Ucraina singur─â nu poate c├ó╚Ötiga un r─âzboi cu Rusia, indiferent cum am defini victoria ├«n termeni concre╚Ťi. O declar─â ╚Öi liderii s─âi care solicit─â ÔÇ×ajutorÔÇŁ financiar, material (├«n armament), informativ, tehnic, intelectual etc. Mul╚Ťi exper╚Ťi ╚Öi anali╚Öti, printre care m─â num─âr, consider─â c─â ╚Öi cu un asemenea ajutor,┬áUcraina nu ar putea c├ó╚Ötiga ├«n confruntarea armat─â cu Rusia. Cel care ar putea c├ó╚Ötiga eventual ar fi NATO, av├óndu-i sau nu pe ucraineni drept carne de tun. Ceea ce nu ar garanta c├ó╚Ötigarea p─âcii. ├Än ultimele decenii SUA ne-a obi╚Önuit cu r─âzboaiele c├ó╚Ötigate ╚Öi p─âcile pierdute.

 

A╚Öadar, ├«ntr-un scenariu optimist, putem vorbi despre o victorie a Vestului euro-atlantic ├«mpotriva Rusiei pe teritoriul ucrainean, de pe care armatele ruse ar fi izgonite. Ideea c─â o astfel de lupt─â cu un asemenea obiectiv este esen╚Ťial─â pentru ap─ârarea valorile noastre (euro-atlantice) ╚Öi securitatea noastr─â (a UE ╚Öi a statelor membre ale NATO) apar╚Ťine exclusiv de domeniul retoricii.┬áNiciodat─â Ucraina nu a atins standardele europene ├«n domeniul democra╚Ťiei, statului de drept ╚Öi drepturilor omului, ea av├ónd ├«nc─â mult de lucru pentru a ajunge la nivelul acestora. Faptul este consemnat ├«n toate evalu─ârile Consiliului Europei, OSCE ╚Öi UE. C├ót despre securitate,┬áNATO este perfect capabil s─â garanteze securitatea membrilor s─âi, singurii fa╚Ť─â de care alian╚Ťa are obliga╚Ťii, indiferent de statutul geopolitic al Ucrainei.

 

5. Desigur,┬áar fi mai convenabil pentru NATO ca ├«ntre frontiera sa ╚Öi cea rus─â s─â se interpun─â o Ucrain─â ruso-sceptic─â, dac─â nu chiar ruso-fob─â, dependent─â de sprijinul s─âu, dar fa╚Ť─â de care alian╚Ťa nord-atlantic─â s─â nu aib─â nici o obliga╚Ťie. Nu este, ├«ns─â, esen╚Ťial.

 

Desigur, r─âm├óne valabil─â teoria lui Zbigniew Brzezinski potrivit c─âreia┬áRusia f─âr─â Ucraina este o mare putere, dar ├«mpreun─â cu Ucraina este un imperiu ╚Öi evident, cu un imperiu este mai greu de negociat ╚Öi convie╚Ťuit.┬áPe timpul R─âzboiului rece, SUA, av├ónd conducerea ╚Öi sprijinul unei alian╚Ťe nord-atlantice cu mult mai mici dec├ót este aceasta ast─âzi, s-a descurcat satisf─âc─âtor cu o URSS mult mai puternic─â, aflat─â ├«n fruntea Pactului de la Var╚Öovia. De ce nu ar putea-o face ╚Öi ast─âzi ├«n concuren╚Ť─â cu o Rusie mult mai slab─â, chiar ╚Öi f─âr─â sprijinul Ucrainei, ├«n condi╚Ťiile ├«n care NATO s-a extins p├ón─â ├«n vecin─âtatea imediat─â a frontierei ruse?┬áMarea problem─â a Occidentului euro-atlantic este de fapt ├«n Oceanul Pacific ╚Öi ├«n regiunea indo-pacific─â, unde se ├«ntinde tot mai mult umbra Chinei. Marea Neagr─â este un front secundar, care este important pentru Occident numai ├«ntruc├ót este centrul strategiei saleÔÇŽ periferice.

 

Acela╚Öi Zbigniew Brzezinski mai spunea c─â┬ádac─â prin extindere NATO urm─âre╚Öte doar consolidarea capacit─â╚Ťii sale defensive, este suficient s─â includ─â statele Grupului de la Viszegr├íd. O extindere mai mare ├«nseamn─â securitate mai pu╚Ťin─â. El ad─âuga c─â┬áUcraina nu are cum fi primit─â ├«n NATO f─âr─â a reduce securitatea alian╚Ťei, din cauza caracterului multi-etnic al societ─â╚Ťii ucrainene.┬áPrecum, adaug eu, ╚Öi a altor clivaje caracteristice statului ucrainean post-sovietic. Sunt de acord cu acest punct de vedere.

 

6. Iat─â de ce,┬ádac─â Ucraina dore╚Öte mai mult de la Occidentul colectiv euro-atlantic sau chiar numai de la SUA, nu trebuie s─â cear─â mai mult, ci s─â ofere mai mult. Deocamdat─â oferta sa nu este clar─â.┬áDeocamdat─â Kievul solicit─â explicit, p├ón─â la limita resurselor de sprijin occidentale, se ├«ndatoreaz─â implicit, p├ón─â la limita falimentului suveranit─â╚Ťii sale, dar nu ofer─â nici o perspectiv─â privind sporirea securit─â╚Ťii ├«n vecin─âtatea sa vestic─â ╚Öi ├«n special la Marea Neagr─â, dup─â o eventual─â ├«nfr├óngere a Rusiei la cap─âtul r─âzboiului desf─â╚Öurat pe teritoriul s─âu, cu mari jertfe umane ╚Öi materiale din partea sa.

 

Perspectiva unei Ucraine Mari, adic─â o Ucrain─â av├ónd acela╚Öi teritoriu ╚Öi aceea╚Öi structur─â socio-economic─â ╚Öi etno-cultural─â cu fosta RSS Ucrainean─â, ├«narmat─â de NATO / Occident p├ón─â ├«n din╚Ťi ╚Öi ├«ndatorat─â Occidentului / NATO p├ón─â dincolo de capacitatea sa de rambursare, sec─âtuit─â economic de r─âzboi, dar cu o m├óndrie na╚Ťional─â dus─â de sentimentul victoriei p├ón─â pe culmile narcisismului agresiv ╚Öi exclusivist, ├«nvecinat─â la est cu o Rusie sl─âbit─â, umilit─â ╚Öi r─ânit─â, dar nu anihilat─â, ci, foarte probabil, revan╚Öard─â, iar la vest cu state ale c─âror teritorii istorice ocupate de URSS le de╚Ťine, locuite de minorit─â╚Ťi culturale oprimate sub aspect identitar, nu este o garan╚Ťie a securit─â╚Ťii ├«n regiunea M─ârii Negre.

 

7. ├Än anul 1997, ca ministru de externe al Rom├óniei, am declarat c─â securitatea ╚Öi stabilitatea Rom├óniei depind de securitatea, stabilitatea, independen╚Ťa, suveranitatea ╚Öi integritatea teritorial─â a Ucrainei. Cred ╚Öi acum c─â aceasta a fost o declara╚Ťie corect─â, mai ales ├«n contextul de atunci.

 

Nu reiau argumentele pe care s-a bazat declara╚Ťia. Pentru ca acea Ucrain─â, intrat─â dup─â 2014 ├«ntr-un r─âzboi de secesiune la est, ├«n Dombas, ╚Öi la sud, ├«n Crimeea, s─â r─âm├ón─â ├«n securitate cu hotarele cu care s-a desprins din URSS, ea trebuia s─â se ocupe exclusiv de construirea unei na╚Ťiuni civice ╚Öi multiculturale ucrainene, aflat─â at├ót ├«n afara sferei de influen╚Ť─â ruse, c├ót ╚Öi a alian╚Ťelor occidentale, respectiv ÔÇ×finlandizat─âÔÇŁ. Din p─âcate, nici Rusia, nici Occidentul colectiv nu au acceptat, ├«n realitate, o asemenea solu╚Ťie.┬áUnii au c─âutat s─â aib─â la Kiev un guvern pro-rus, care prin chiar aceast─â orientare era socotit ca fiind automat anti-occidental; al╚Ťii un guvern pro-occidental, cu sub├«n╚Ťelesul c─â era anti-rus. Securitatea noastr─â, ├«n regiunea M─ârii Negre, depindea, de fapt, de existen╚Ťa unui guvern integralÔÇŽ pro-ucrainean.

 

M─â al─âtur observatorilor politici ╚Öi exper╚Ťilor americani, precum John Mearsheimer, Henry Kissinger, Jeffrey Sachs, Noam Chomsky ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii, care sus╚Ťin c─â┬áOccidentul a dep─â╚Öit linia ro╚Öie care desp─âr╚Ťea aceste dou─â orient─âri strategice permi╚Ť├óndu-le convie╚Ťuirea prin acceptarea multivectorialismului geostrategic al Ucrainei.

 

Acest multivectorialism nu putea dura, ├«ns─â, chiar dac─â puterile str─âine concurente l-ar fi ├«ng─âduit, f─âr─â reforme interne care s─â pun─â ├«n concordan╚Ť─â o asemenea politic─â extern─â ucrainean─â cu ordinea constitu╚Ťional─â intern─â. Asta ├«nsemna┬áneutralitate ├«n raporturile externe (ceea ce nu ar fi exclus integrarea ├«n UE, ├«n contextul favorizant al unui parteneriat strategic convenit ├«ntre UE ╚Öi Rusia) ╚Öi federalizare pe plan intern (ceea ce implica descentralizare, devolu╚Ťie ╚Öi autoguvernare local─â).

 

├Än 2014, Euromaidanul a ap─ârut tocmai pe c├ónd UE convinsese Kievul s─â accelereze deplasarea pe o asemenea direc╚Ťie. Dac─â nu s-a ├«nt├ómplat a╚Öa a fost ╚Öi din cauza preferin╚Ťei Occidentului colectiv pentru un stat ucrainean centralizat ╚Öi condus autoritar, cu care putea lucra mai u╚Öor, ├«n condi╚Ťiile ├«n care acesta urma s─â fie avanpost occidental pe frontul cu rivalii euro-asiatici. Al doilea obstacol important a fost op╚Ťiunea american─â neoconservatoare care ├«n raporturile cu Ucraina a fost ╚Öi este sintetizat─â ├«n formula ÔÇ×totul sau nimicÔÇŁ, ÔÇ×my way or highwayÔÇŁ.

 

8. Interven╚Ťia militar─â rus─â ├«n Ucraina ╚Öi r─âzboiul din Ucraina care inevitabil face ca armata rus─â s─â supun─â suferin╚Ťelor popula╚Ťia ucrainean─â, are cumva ÔÇ×meritulÔÇŁ de a forma o con╚Ötiin╚Ť─â na╚Ťional─â ucrainean─â ╚Öi a separa din punct de vedere al identit─â╚Ťii na╚Ťionale, na╚Ťiunea ucrainean─â de cea rus─â. Cu c├ót r─âzboiul se va prelungi, cu at├ót suferin╚Ťele cet─â╚Ťenilor ucraineni de r├ónd vor cre╚Öte; cu c├ót aceste suferin╚Ťe vor spori, cu at├ót se va amplifica ura fa╚Ť─â de ru╚Öi; cu c├ót rusofobia ucrainean─â se va amplifica cu at├ót con╚Ötiin╚Ťa de sine a ucrainenilor se va consolida excluz├ónd posibilitatea unei antante ruso-ucrainene pe o durat─â de timp mare, dac─â nu pe ve╚Önicie.┬áCicatricile r─âzboiului din Ucraina, indiferent cum se va ├«ncheia, constituie pentru Occidentul euro-atlantic garan╚Ťia securit─â╚Ťii intereselor sale ├«n regiunea M─ârii Negre, ├«n sensul c─â va ├«nl─âtura pericolul unei alian╚Ťe ruso-ucrainene cu care s─â fie obligat a se confrunta. R─âm├óne de v─âzut ├«n ce m─âsur─â acest c├ó╚Ötig la nivel regional, compenseaz─â amenin╚Ťarea alian╚Ťei ruso-chineze, precum ╚Öi a ascensiunii BRICS la nivel global.┬áAceasta este, ├«ns─â, o alt─â tem─â.

 

9.┬áAsigurarea p─âcii la Marea Neagr─â prin asigurarea echilibrului de putere ├«n regiune, cere existen╚Ťa unui stat ucrainean suveran ╚Öi independent, civic ╚Öi multicultural, neutru ╚Öi descentralizat (federalizat).

 

Cu privire la frontierele acestui stat se poate invoca principiul integrit─â╚Ťii teritoriale. Nu trebuie uitat, ├«ns─â, c─â, ├«n dreptul interna╚Ťional, acest principiu se afl─â ├«n concuren╚Ť─â cu principiul autodetermin─ârii. Or, autodeterminarea popoarelor europene s-a bazat pe criteriul na╚Ťionalit─â╚Ťii; adic─â pe criteriul etno-cultural. Constituirea RSS Ucrainene a avut la baz─â, ├«ns─â, alte criterii. Este vorba despre criteriile sovietice ale solidarit─â╚Ťii transna╚Ťionale a proletariatului ├«n lupta ├«mpotriva capitalismului at├ót intern c├ót ╚Öi extern. De aici a rezultat┬áo logic─â geopolitic─â ╚Öi geoeconomic─â, constitu╚Ťional─â ╚Öi administrativ─â, pe care Ucraina le-a preluat ca succesor al RSS Ucrainene, ├«n procesul desprinderii ei din URSS.

 

Problema acestei mo╚Öteniri sovietice trebuie rezolvat─â. Aceasta implic─â┬átransformarea Ucrainei dintr-un stat post-sovietic succesor al Ucrainei sovietice, ├«ntr-un stat-na╚Ťiune, evident, democratic, cu recunoa╚Öterea dreptului la autodeterminare, intern─â sau extern─â, dup─â caz, al celor c─ârora acest drept le-a fost negat de fostul imperiu sovietic.

 

Fără a se rezolva această problemă nu va fi securitate în regiunea Mării Negre, în Europa de est în general. Rezolvarea ei nu poate fi amânată pentru o dată ulterioară terminării actualului război; drumul către rezolvare trebuie început viguros, curajos, vizionar și consistent chiar acum.

 

10. Victoria Occidentului în războiul din Ucraina și plasarea Ucrainei în tabăra învingătorilor Rusiei, nu aduce pur și simplu securitatea în regiunea Mării Negre, dacă aceasta nu este urmată de un tratat de pace acceptabil tuturor, învinși și învingători, și garantat de un sistem regional de echilibru al puterilor.

 

├Än preg─âtirea acestuia trebuie stabilit ce ├«nseamn─â ÔÇ×victoriaÔÇŁ ├«n condi╚Ťiile concrete.

 

Dac─â la finele ostilit─â╚Ťilor se consacr─â consensual frontierele ucrainene existente ├«n februarie 2022, adic─â la data la care ÔÇ×opera╚Ťiunea special─âÔÇŁ rus─â a fost declan╚Öat─â, se poate vorbi, ├«n cel mai bun caz, despre o remiz─â, dar nu despre victorie. Aceasta ar fi, mai degrab─â, o victorie a Rusiei.

 

Dac─â Rusia ar accepta revenirea la frontiera ucrainean─â din 1991, deci la o frontier─â asem─ân─âtoare celei stabilite prin umilitoarea pace de la Brest-Litovsk, Occidentul colectiv ar putea afirma c─â a ├«nregistrat rezultatul cel mai bun la care realist ar fi putut spera. Ulterior nu ar mai fi nici un temei pentru men╚Ťinerea sanc╚Ťiunilor economice ├«mpotriva Rusiei, care, oric├ót de sl─âbit─â ar ie╚Öi, sub aspect militar ╚Öi economic, ╚Öi-ar p─âstra intacte resursele pentru a-╚Öi lua revan╚Öa cu prima ocazie.

 

Sub aspect militar frontul ucrainean ar fi la fel de vulnerabil ╚Öi NATO ar trebui s─â r─âm├ón─â mobilizat, cu cheltuielile aferente, pentru a face fa╚Ť─â riscurilor unei p─âci armate. Regiunea M─ârii Negre va r─âm├óne astfel nesigur─â, supus─â unor permanente teste de stres strategic, neprielnic─â pentru cooperare economic─â ╚Öi neprietenoas─â cu poten╚Ťialii investitori. Am putea vorbi, practic, de o alt─â criz─â cronic─â, gestionat─â pe calea unui alt r─âzboi hibrid oric├ónd susceptibil de a se transforma ├«ntr-un alt r─âzboi clasic.┬áVictoria tactic─â nu ar coincide cu victoria strategic─â ╚Öi c├ó╚Ötigarea r─âzboiului nu ar coincide cu c├ó╚Ötigarea p─âcii.

 

Alte scenarii ale victoriei occidentale sunt cu totul fanteziste. Nu cred c─â Moscova, Sankt Petersburg sau Volgograd (fostul Stalingrad) vor putea fi cucerite de armata ucrainean─â, oric├ót ar fi de dotat─â cu armament american. F─âr─â asta, Rusia nu va accepta s─â capituleze ╚Öi s─â se demilitarizeze. Mai degrab─â, ar trece la un r─âzboi nuclear ale c─ârui prime consecin╚Ťe nefaste s-ar sim╚Ťi chiar ├«n zona M─ârii Negre.

 

├Ämpingerea Rusiei dincolo de Urali sau aruncarea ei ├«n Pacific, ╚Ťin nu numai de filmele de fic╚Ťiune hollywoodiene, dar ar reprezenta o catastrof─â geopolitic─â la scar─â global─â. De aceea este de anticipat c─â puterile ter╚Ťe ÔÇô regionale sau globale, ╚Öi ├«n special cele emergente ÔÇô se vor opune unui asemenea deznod─âm├ónt.

 

La fel se pune problema cu dezmembrarea Federa╚Ťiei Ruse ├«ntr-un num─âr oarecare de state-na╚Ťiune independente ╚Öi suverane. Un asemenea proces, mai devreme sau mai t├órziu, ar antrena ╚Öi dezmembrarea Ucrainei, tot pe criteriul na╚Ťional. Mai grav dec├ót aceasta, va fi haosul geopolitic consecutiv dezmembr─ârii ╚Öi apari╚Ťiei unor entit─â╚Ťi statale care de secole nu s-au autoguvernat ╚Öi, ├«n cea mai mare parte, sunt lipsite de resursele necesare pentru a face fa╚Ť─â competi╚Ťiei geopolitice ╚Öi geoeconomice la scar─â regional─â ╚Öi global─â. Dac─â o asemenea transformare ar fi posibil─â, ea este cu totul indezirabil─â.

 

├Än fine,┬áorice revolt─â intern─â care l-ar ├«nl─âtura pe Vladimir Putin ╚Öi echipa sa, ├«n condi╚Ťiile ├«n care s-ar pune problema ÔÇ×capitul─âriiÔÇŁ unei Rusii ├«nc─â apt─â de lupt─â, va aduce la putere lideri ╚Öi mai intransigen╚Ťi, gata nu s─â cedeze, ci s─â ├«nving─â prin orice mijloace.

 

11. Mai realist apare a fi scenariul unei ÔÇ×├«nfr├óngeriÔÇŁ a Occidentului ├«n Ucraina. Chiar dac─â ├«nfr├óngerea nu va fi una tactic─â, ea poate fi una strategic─â. Ceea ce este ╚Öi mai r─âu. Pentru securitatea ╚Öi stabilitatea M─ârii Negre ursul s─âtul, iar nu ursul fl─âm├ónd este solu╚Ťia optim─â.┬áO Rusie ale c─ârei interese geostrategice sunt satisf─âcute la un nivel rezonabil este o garan╚Ťie de securitate superioar─â celei reprezentate de o Rusie revizionist─â cu degetul permanent pe tr─âgaci.

 

Pentru a fi o asemenea garan╚Ťie┬áRusia nu trebuie numai sl─âbit─â ├«n r─âzboi, ci pus─â ╚Öi ├«n situa╚Ťia de a aprecia c─â este mai profitabil─â pentru ea pacea ├«n condi╚Ťiile convenite cu rivalii occidentali, dec├ót r─âzboiul cu ei; ceea ce nu va fi cazul dac─â interesele sale vitale, astfel cum ea ├«ns─â╚Öi ╚Öi le define╚Öte, iar nu cum vrea s─â i le defineasc─â Occidentul colectiv, vor fi sacrificate.

 

Rusia poate fi determinat─â s─â ├«╚Öi revizuiasc─â interesele, pentru a deveni mai compatibile cu interesele occidentale sau cu cele ale celorlalte state din regiunea M─ârii Negre, numai dac─â echilibrul de putere din regiune, ca ╚Öi statutul s─âu ├«n ordinea global─â o stimuleaz─â ├«n aceast─â direc╚Ťie.┬áF─âr─â schimbarea contextului vechile interese ale Rusiei vor r─âm├óne neschimbate, iar refuzul satisfacerii lor va croniciza insecuritatea ├«n regiunea M─ârii Negre ╚Öi va face din Marea Neagr─â locul unui ╚Öir nesf├ór╚Öit de r─âzboaie alimentate unul de altul.

 

12. Pe acest fundal este de distins ├«ntre interesele regionale ale Rusiei ╚Öi cele globale.┬áObiectul crizei ucrainene nu se reduce nici la neutralitatea Ucrainei (r─âm├ónerea Ucrainei ├«n afara NATO sau a altor alian╚Ťe militare occidentale viitoare) nici la ni╚Öte revendic─âri teritoriale. Mai presus de acestea, este vorba despre statutul post-sovietic al Rusiei ca putere de prim rang ├«n ordinea global─â post-bipolar─â ╚Öi post-american─â (unipolar─â), circumscris de principiul caracterului indivizibil al securit─â╚Ťii ╚Öi garantat de echilibrul puterilor (simetria centrelor de putere) ├«ntr-o ordine global─â multipolar─â.┬áNu poate fi securitate la Marea Neagr─â dac─â nu este securitate ├«n Pacific, ├«n Oceanul Indian, ├«n Orientul Mijlociu ╚Öi, ├«n general, ├«n lume. Dimpotriv─â, regiunea M─ârii Negre se dovede╚Öte a fi veriga regional─â slab─â ├«n lan╚Ťul securit─â╚Ťii universale.

 

├Än ceea ce prive╚Öte pozi╚Ťia Rusiei la nivel regional,┬áOccidentul euro-atlantic trebuie s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â Marea Neagr─â este pl─âm├ónul prin care Rusia respir─â oxigenul strategic al Mediteranei. Pentru ca drumul ei c─âtre m─ârile calde, ca ╚Öi cel c─âtre Gurile Dun─ârii s─â r─âm├ón─â deschis, dincolo de prevederile Tratatului de la Montreaux, ea are nevoie de pozi╚Ťia strategic─â oferit─â de Crimeea ╚Öi de flota sa pontic─â ad─âpostit─â de secole ├«n portul Sevastopol.

 

Se prea poate ca acestea s─â nu ne convin─â. Ele explic─â de ce Rusia nu poate renun╚Ťa la Crimeea precum ╚Öi la un drum sigur care s─â ├«i permit─â leg─âtura cu aceasta pe uscat. Cu alte cuvinte, explic─â de ce┬áRusia nu va renun╚Ťa la r─âzboi p├ón─â la atingerea acestor obiective strategice, pentru ea vitale, iar dac─â va fi obligat─â s─â ├«╚Öi mute flota de la Sevastopol la Novorosiisk, acesta din urm─â va fi un permanent revolver rusesc ├«ndreptat spre inima Ucrainei ╚Öi spre securitatea M─ârii Negre.

 

├Än m─âsura ├«n care este gata s─â recunoasc─â interesele vitale ale Rusiei, Occidentul colectiv trebuie s─â negocieze cu fermitate garantarea lor, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, la r├óndul s─âu, Rusia trebuie s─â ofere garan╚Ťii privind menajarea intereselor celorlal╚Ťi actori afla╚Ťi ├«n joc.

 

13. Aceasta ne duce la┬áproblema garan╚Ťiilor pe care le a╚Öteapt─â ╚Öi la care este ├«ndrept─â╚Ťit─â Ucraina.

 

Articolul 5 al Tratatului de la Washington ofer─â garan╚Ťia solidarit─â╚Ťii exclusiv pentru membrii s─âi. P├ón─â acum NATO a evitat intrarea ├«ntr-o confruntare direct─â cu Rusia.┬áDac─â Ucraina ar fi primit─â ├«n NATO, pe termen scurt aceasta ar ├«nsemna c─â NATO accept─â s─â ├«╚Öi asume r─âzboiul cu Rusia, iar pe termen mediu ╚Öi lung c─â ├«╚Öi asum─â un import de insecuritate care va greva asupra capacit─â╚Ťii sale de a ap─âra securitatea membrilor s─âi.

 

├Än plus, NATO dispune ├«n prezent de posibilitatea de a se confrunta, inclusiv militar, cu Rusia, prin intermediul Ucrainei, pe care o poate alimenta cu cele necesare pentru purtarea r─âzboiului exclusiv ├«n func╚Ťie de interesele membrilor s─âi. Nu exist─â nici un interes al alian╚Ťei pentru ca aceast─â situa╚Ťie s─â se schimbe.

 

Intrarea Ucrainei ├«n UE, ├«n situa╚Ťia sa actual─â de ╚Ťar─â cu datorii majore ╚Öi o economice afectat─â de r─âzboi, este o imposibilitate practic─â.┬áA deveni membru UE ├«n asemenea condi╚Ťii ├«nseamn─â fie ca UE s─â se transforme ├«ntr-o organiza╚Ťie de caritate, ceea ce nu ├«╚Öi poate permite, fie ca Ucraina s─â ├«╚Öi piard─â orice baz─â a suveranit─â╚Ťii, economia sa ajung├ónd fulger─âtor la faliment, ├«n condi╚Ťiile concuren╚Ťei de pe pia╚Ťa intern─â european─â, ╚Öi urm├ónd a fi cump─ârat─â pe nimic de corpora╚Ťiile occidentale.┬áAm avea de a face nu cu intrarea Ucrainei ├«n UE, ci cu intrarea UE ├«n Ucraina.

 

├Än aceste condi╚Ťii,┬áse impune organizarea, sub egida ONU sau / ╚Öi a OSCE, a unei conferin╚Ťe interna╚Ťionale privind Ucraina, la care s─â participe membrii permanen╚Ťi ai ONU, statele vecine ale Ucrainei ╚Öi, eventual reprezentan╚Ťii UE, ╚Öi care s─â stabileasc─â at├ót condi╚Ťiile de baz─â ale p─âcii ├«n regiune, c├ót ╚Öi garan╚Ťiile interna╚Ťionale acordate Ucrainei, ├«n contextul asum─ârii statutului de neutralitate de c─âtre aceasta.┬áAcordarea garan╚Ťiilor va trebui s─â aib─â loc pe baz─â de reciprocitate, Ucraina angaj├óndu-se, la r├óndul s─âu, s─â adopte politicile necesare pentru a sus╚Ťine viabilitatea arhitecturii de securitate convenite ├«n regiunea M─ârii Negre ╚Öi, ├«n general, ├«n vecin─âtatea sa.

 

Prin urmare, cea mai bun─â garan╚Ťie de securitate pentru Ucraina este un sistem de securitate colectiv─â ├«n regiunea M─ârii Negre.┬áGaran╚Ťiile a╚Öteptate de Ucraina nu au a fi date ├«mpotriva cuiva (Rusia sau altcineva), ci ├«n favoarea stabilit─â╚Ťii ╚Öi prosperit─â╚Ťii regionale.

 

14. Problema securit─â╚Ťii ├«n regiunea M─ârii Negre aduce ├«n discu╚Ťie ╚Öi┬áproblema prezen╚Ťei puterilor ne riverane ├«n regiune.

 

Principiul care ar trebui urmat este acela potrivit c─âruia┬áÔÇ×Marea Neagr─â trebuie s─â fie o mare a riveranilorÔÇŁ.┬áCu c├ót mai multe state din afara regiunii vor dori s─â ├«╚Öi consolideze pozi╚Ťii de for╚Ť─â ├«n regiune, cu at├ót insecuritatea regional─â va fi mai mare.

 

Ca alian╚Ť─â, NATO este deja prezent─â ├«n mod legitim aici prin Rom├ónia, Bulgaria ╚Öi Turcia. UE, la r├óndul ei, ca uniune de state ╚Öi cet─â╚Ťeni func╚Ťion├ónd pe baze federale, a ajuns la Marea Neagr─â prin Rom├ónia ╚Öi Bulgaria. ├Änt─ârirea acestor state din punct de vedere militar ╚Öi economic, ├«n condi╚Ťiile asocierii lor politice, trebuie s─â fie calea pentru a garanta securitatea regional─â ├«n mod nemijlocit ╚Öi prin aceasta securitatea entit─â╚Ťilor respective ├«n integralitatea lor.

 

├Än ultimii ani ╚Öi mai ales ├«n ultimele luni, NATO a transformat armata ucrainean─â ├«ntr-o armat─â organizat─â ╚Öi dotat─â aproape de standardele sale, capabil─â s─â fac─â fa╚Ť─â interven╚Ťiei militare ruse la un nivel remarcabil, f─âr─â a implica ├«n r─âzboi alian╚Ťa. De ce dac─â a╚Öa ceva s-a putut face pentru o ╚Ťar─â care nu este aliat─â ╚Öi care nu a v─ârsat nici o contribu╚Ťie la bugetul comun al alian╚Ťei, acela╚Öi lucru nu s-ar putea realiza, la un nivel ├«nc─â ╚Öi mai ├«nalt, pentru state aliate?

 

Astfel,┬ábazele NATO ╚Öi trupele str─âine ar putea fi retrase pe timp de pace de pe teritoriile statelor membre riverane ale M─ârii Negre, urm├ónd ca armatele acestora s─â fie aduse, cu sprijin comun, ├«n situa╚Ťia de a prelua func╚Ťia ap─âr─ârii grani╚Ťelor externe ale alian╚Ťei. La schimb, Rusiei i s-ar putea cere ca pe un teritoriu cuprins de la frontiera sa ╚Öi p├ón─â la o anumit─â distan╚Ť─â ├«n ad├óncime s─â nu amplaseze for╚Ťe militare ╚Öi tehnic─â de lupt─â dep─â╚Öind un anumit plafon.

 

Un asemenea aranjament, ar trebui dublat de┬árevitalizarea ╚Öi actualizarea tratatelor privind controlul armamentului, neproliferarea armelor strategice ╚Öi echilibrul for╚Ťelor armate, precum ╚Öi de noi ├«n╚Ťelegeri referitoare la cre╚Öterea ├«ncrederii.

 

├Än acest context,┬áun aport constructiv ├«l poate avea autonomia strategic─â a Turciei. Aceasta ar flexibiliza sistemul de securitate ├«n regiunea M─ârii Negre, m─ârindu-i capacitatea de adecvare decizional─â prin adaptare la realit─â╚Ťi.

 

15. Un cuv├ónt special trebuie spus ╚Öi cu privire la Republica Moldova pe care, din diferite motive ╚Öi ├«n diverse feluri, at├ót Rusia, c├ót ╚Öi Ucraina, ba chiar ╚Öi SUA vor s─â o implice ├«n r─âzboiul ucrainean, extinz├ónd aria de desf─â╚Öurare a acestuia. Deocamdat─â fiecare ├«i cere, dac─â nu o intrare clar─â ╚Öi net─â ├«n conflict, cel pu╚Ťin o neutralitate binevoitoare. De asemenea, fiecare caut─â s─â instaleze la Chi╚Öin─âu o guvernare favorabil─â lui, iar nu una pro-moldav─â.

 

Moldova nu poate face fa╚Ť─â unui r─âzboi, dar poate complica ie╚Öirea din r─âzboi a altora. O idee care merit─â, ├«ns─â, explorat─â este aceea de a folosi actuala confruntare din Ucraina pentru a rezolva ÔÇ×problema transnistrean─âÔÇŁ.┬á├Än acest sens┬áar fi de conceput un schimb de teritorii care s─â restabileasc─â situa╚Ťia anterioar─â modific─ârilor teritoriale impuse de fosta putere sovietic─â.┬áAstfel Transnistria ar trebui s─â revin─â Ucrainei, iar Bugeacul ╚Öi nordul Basarabiei (Hotinul) s─â fie restituite Republicii Moldova.

 

Aceasta ar a╚Öeza ╚Öi Republica Moldova pe terenul identit─â╚Ťii na╚Ťionale (etno-culturale), desprinz├ónd-o de trecutul s─âu sovietic ╚Öi identitatea sa sovietic─â. Pornind de aici ar ap─ârea oportunit─â╚Ťi sporite pentru o integrare rapid─â a Republicii Moldova ├«n UE, cu consecin╚Ťa consolid─ârii politico-economice a frontierei de est a spa╚Ťiului euro-atlantic.

 

16. R─âzboiul din Ucraina nu afecteaz─â ├«n mod direct Georgia. El pare, ├«ns─â, s─â creeze contextul favorabil re├«nc─âlzirii conflictului azero-armean.┬áUn acord de pace bazat pe realizarea unui echilibru de putere la Marea Neagr─â ar putea ╚Öi ar trebui s─â readuc─â ├«n aten╚Ťie ╚Öi s─â deschid─â drumul punerii ├«n aplicare a ideii de a se realiza un Commonwealth Transcaucazian format prin asocierea politic─â ╚Öi economic─â a Georgiei, Azerbaidjanului ╚Öi Armeniei. Aceasta apare a fi singura cale pentru a se asigura pacea ╚Öi prosperitatea ├«n Caucazul de sud, inclusiv ca o solu╚Ťie pentru consolidarea securit─â╚Ťii ├«n regiunea M─ârii Negre.

 

17. Orice criz─â este o provocare. Orice provocare se poate transforma ├«ntr-o oportunitate. Orice oportunitate poate deveni o istorie de succes. Criza care afecteaz─â ├«n prezent nu numai Ucraina, ci ├«ntreaga regiune a M─ârii Negre ╚Öi ├«ntreaga Europ─â, cu reverbera╚Ťii globale, poate oferi┬á╚Öansa de a redefini arhitectura de securitate regional─â, ├«n Europa de est, la linia de demarca╚Ťie ├«ntre lumea euro-atlantic─â ╚Öi lumea euro-asiatic─â, deschiz├ónd calea c─âtre o nou─â ordine mondial─â. Dimpotriv─â, ea poate fi preludiul unui dezastru geostrategic la scar─â global─â din care nu se ╚Ötie exact cine va ├«nvinge (probabil puterile asiatice), dar se poate prezice aproape cu certitudine c─â┬áprimatul mondial al Occidentului colectiv, circumscris de cultura sa euro-atlantic─â, se va sf├ór╚Öi. Depinde de ├«n╚Ťelepciunea ╚Öi voin╚Ťa politic─â a acestui Occident ca istoria m─âre╚Ťiei sale ╚Öi a influen╚Ťei sale la scar─â global─â s─â continue, ├«n ordinea multipolar─â a viitorului.

 

 

Citeste continuarea pe www.cotidianul.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Anun╚Ťul de ultim─â or─â al Vaticanului despre Papa Francisc. Ce se va ├«nt├ómpla la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a

Urmatoarea stire

La opt luni, România se situează pe locul 13 în UE la autoturisme noi înmatriculate

Stiri pe aceeasi tema