Concret, cum afecteaz─â ea economia


Au trecut zeci de ani de c├ónd lumea s-a confruntat cu o infla╚Ťie la valorile pe care le vedem acum.┬á

├Än Rom├ónia, infla╚Ťia a ajuns la o rat─â anual─â de 15,32%, ├«n luna august, fiind cea mai mare valoare din 2004. Nu e nicidecum o problem─â rom├óneasc─â. ╚śi ├«n Uniunea European─â, ratele de infla╚Ťie ├«nregistrate au avut valori foarte ridicate. De exemplu, ├«n Uniunea Monetar─â, rata infla╚Ťiei a atins valoarea maxim─â de la introducerea monedei euro ÔÇô 9,1%, ├«n august 2022. ├Än Germania, economia principal─â a zonei euro, s-a ├«nregistrat, de asemenea, un v├órf al ultimilor 40 de ani, cu o infla╚Ťie de 7,9% la finalul verii.

├Än afara Europei, ├«n Statele Unite, rata infla╚Ťiei a atins un maxim de 9,1% ├«n iunie 2022, tot un maxim neatins de patru decenii. Totu╚Öi, aici ╚Öocul pare s─â fi trecut. ├Än lunile iulie ╚Öi august, rata american─â a infla╚Ťiei a sc─âzut u╚Öor, ating├ónd, luna trecut─â, o valoare de 8,3%.

Nu la fel stau lucrurile ├«n Uniunea European─â, unde nu numai c─â ╚Öocul nu a trecut, dar rata infla╚Ťiei va continua s─â creasc─â ╚Öi ├«n acest an, ╚Öi, dac─â nu vor mai fi ╚Öocuri majore, este de a╚Öteptat s─â ├«nceap─â o reducere gradual─â abia ├«ncep├ónd cu anul 2023.┬á

C├ót despre Rom├ónia, infla╚Ťia va r─âm├óne exprimat─â ├«n dou─â cifre ├«n acest an. E de a╚Öteptat ca maximul s─â fie atins ├«n trimestrul trei al lui 2022, undeva ├«n intervalul 15%-16%. Va urma o reducere gradual─â p├ón─â la finalul acestui an ╚Öi mai puternic─â ├«n 2023, astfel ├«nc├ót, la finalul anului viitor, infla╚Ťia s─â fie exprimat─â din nou ├«ntr-o singur─â cifr─â.

Explozia infla╚Ťiei. Cum am ajuns aici

Sunt dou─â ╚Öocuri majore care au generat aceast─â evolu╚Ťie. Ele sunt r─âspunsul politicii monetare ╚Öi fiscale la criza corona, ├«n special ├«n ╚Ť─ârile dezvoltate, ╚Öi impactul r─âzboiului declan╚Öat de Rusia ├«n Ucraina.

Av├ónd experien╚Ťa crizei subprime, c├ónd r─âspunsul politicilor monetare ╚Öi fiscale a fost sub-optimal raportat la amploarea ╚Öocului economic indus de criz─â, ├«n cazul pandemiei, autorit─â╚Ťile au preferat o supra-reac╚Ťie, ├«n locul unei sub-reac╚Ťii.

├Än special ├«n Statele Unite, reac╚Ťia a fost f─âr─â precedent. Bilan╚Ťul FED a ajuns s─â fie mai mult dec├ót dublu, de la pu╚Ťin peste 4.000 de miliarde USD, la aproape 9.000 de miliarde USD (cre╚Öterea ini╚Ťial─â fiind ├«n jur de 3.000 miliarde USD). Pe de o parte, m─âsura a introdus bani ├«n economie. ├Än acela╚Öi timp, a redus ratele de dob├ónd─â pentru scaden╚Ťele lungi. ╚śi cheltuielile guvernului au fost pe m─âsur─â, deficitul bugetar ca procent ├«n PIB cresc├ónd ├«n SUA de la 4,6% ├«n 2019, la 14,9% ├«n 2020 ╚Öi 16,7% ├«n 2021. Asta ├«nseamn─â implicit o cre╚Ötere a datoriei publice ca procent ├«n PIB, de la 106,8% ├«n 2019, la 137,2% ├«n 2021. Cheltuielile guvernamentale au inclus ╚Öi helicopter money (cecuri trimise fiec─ârei familii, pentru a o ajuta ├«n contextul cre╚Öterii puternice a ╚Öomajului).

A╚Öa se face c─â, practic, din trei dolari afla╚Ťi acum ├«n circula╚Ťie, aproape doi sunt ÔÇ×tip─âri╚ŤiÔÇŁ dup─â apari╚Ťia crizei corona.

├Än cazul Uniunii Monetare, vedem c─â, spre deosebire ce se s-a ├«nt├ómplat ├«n timpul crizei subprime, c├ónd, p├ón─â la apari╚Ťia crizei datoriilor ╚Ť─ârilor periferice ale zonei euro, ECB nu a folosit relaxarea cantitativ─â, ├«n cazul crizei corona, impulsul monetar a fost foarte puternic. Astfel, de la un bilan╚Ť ├«n jur de 4.750 miliarde EUR ├«naintea crizei corona, s-a ajuns la un bilan╚Ť de aproape 8.800 miliarde EUR. Ajutate de dob├ónzile reduse, induse de relaxarea cantitativ─â, guvernele ╚Ť─ârilor zonei euro s-au ├«mprumutat ╚Öi au sus╚Ťinut cheltuieli publice ridicate.┬á┬á

Practic, pentru a continua paralela cu situa╚Ťia din SUA, s-a ajuns la situa╚Ťia ├«n care, din 2 euro acum ├«n circula╚Ťie, unu este ÔÇ×tip─âritÔÇŁ dup─â apari╚Ťia crizei corona.

Mai mult, b─âncile centrale emitente ale celor mai importante monede pentru economia global─â, FED ╚Öi BCE, au anun╚Ťat ╚Öi schimbarea strategiei de politic─â monetar─â, ├«n sensul accept─ârii unor rate de infla╚Ťie superioare ╚Ťintei oficiale, dac─â acestea sunt temporare. Practic, mesajul care a fost dat pie╚Ťei este ca aceasta s─â se a╚Ötepte la rate de infla╚Ťie mai mari dec├ót ├«n trecut.


Citește și:

Leg─âtura dintre infla╚Ťie ╚Öi dob├ónzi: de ce nu vor sc─âdea ratele

Ce este stagfla╚Ťia ╚Öi de ce Rom├ónia trebuie s─â se team─â de ea

De ce e infla╚Ťia at├ót de mare ├«n SUA ╚Öi c├ót de mare e pericolul de recesiune

România se împrumută mai scump ca oricând. Devine datoria publică nesustenabilă?


Efectul inject─ârii de bani ├«n pia╚Ť─â

Aceast─â cantitate a moned─â tip─ârit─â a c─âutat s─â cumpere active. Am v─âzut cre╚Öteri substan╚Ťiale ale pie╚Ťelor de ac╚Ťiuni, real estate ╚Öi m─ârfuri. Majorarea pre╚Ťurilor pentru toate aceste active este important─â pentru infla╚Ťie. ├Än cazul pre╚Ťurilor ac╚Ťiunilor ╚Öi a propriet─â╚Ťilor, cresc├ónd pre╚Ťul acestora, averea disponibil─â cre╚Öte, cre╚Öte ├«ncrederea ├«n economie ╚Öi, implicit, apetitul de consum. Toate acestea conduc, pe urm─â, la o majorare a cererii.

├Än cazul m─ârfurilor, cre╚Öterea pre╚Ťurilor se duce direct ├«n infla╚Ťie, fie pentru faptul c─â acestea (cum este cazul produselor alimentare ori a energiei) intr─â direct ├«n co╚Öul de consum, fie pentru c─â e vorba de materii prime utilizate ├«n producerea bunurilor care intr─â ├«n co╚Öul de consum.

╚śocul de pre╚Ť pe partea de m─ârfuri a ├«nceput ├«n prima partea a anului 2020 ╚Öi a ╚Ťinut p├ón─â ├«n trimestrul 3 al anului 2021.

Impactul cre╚Öterii pre╚Ťurilor m─ârfurilor, av├ónd ├«n vedere c─â ele sunt ├«n special materii prime, este pus ├«n eviden╚Ť─â de evolu╚Ťia pre╚Ťurilor produc╚Ťiei industriale. Acestea sunt pre╚Ťurile la care companiile tranzac╚Ťioneaz─â ├«ntre ele. Or, aceste pre╚Ťuri au ├«nregistrat cre╚Öteri spectaculoase.┬á

De exemplu, ├«n Rom├ónia, la nivelul lunii iulie 2022, majorarea anual─â a pre╚Ťurilor produc╚Ťiei industriale este de 52,3%. Pentru compara╚Ťie, ├«n Statele Unite, acestea s-au majorat cu 11,7%, ├«n martie 2022 (ulterior, rata anual─â s-a redus la 8,7% ├«n august 2022), iar ├«n Uniunea Monetar─â, cu 37,9% ├«n iulie 2022.

Aceste pre╚Ťuri sunt importante pentru rata infla╚Ťiei, deoarece reprezint─â practic o majorare de costuri pentru companiile care produc bunuri de consum ╚Öi ac╚Ťioneaz─â ├«n principal asupra componentei ne-alimentare a ratei infla╚Ťiei. ├Än fond, produc╚Ťia are ca scop final aducerea de bunuri de consum.

Iar pre╚Ťurile m─ârfurilor sunt principalul factor de transmisie ├«n cazul celei de-a doua componente de ╚Öoc asupra infla╚Ťiei, ╚Öi anume invazia Rusiei ├«n Ucraina.

  • Acest articol este primul dintr-o serie care ╚Öi-a propus s─â analizeze problema infla╚Ťiei din Rom├ónia ╚Öi din restul lumii.┬á

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Citeste continuarea pe panorama.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

FC Arge╚Ö – CFR Cluj 0-1. Victorie “chinuit─â” pentru campioan─â pe terenul arge╚Öenilor

Urmatoarea stire

Dou─â femei au fost for╚Ťate s─â se ascund─â ├«ntr-un dulap, ├«n timpul unui jaf armat, ├«n Statele Unite

Stiri pe aceeasi tema