City break la București. De ce stă Capitala ca un prinț în haine de cerșetor în fața turiștilor

Despre București se pot spune multe, dar nu că e o destinație populară de city break. Localnicii îl văd ca pe un oraș gri, unde poluarea, traficul intens sau lipsa apei calde sunt probleme mai acute decât obiectivele turistice. Pentru străini însă, dracul nu e chiar așa de negru. Capitala ar avea cu ce să atragă turiștii din afara țării, doar că nu știe să-și vândă marfa. De aceea, cele câteva „hot spot-uri” turistice din București rămân clasicele Calea Victoriei, Centrul Vechi sau Palatul Parlamentului.

Că ne vine să credem sau nu, în cifrele oficiale, Bucureștiul este principala destinație turistică a României. Cu siguranță, la acest statut contribuie faptul că este un nod de transport important, având în Aeroportul Otopeni principala poartă de intrare în țară, chiar dacă acesta funcționează la o capacitate depășită de două ori. Câteva sute de mii de turiști înnoptează anual în București, conform statisticilor oficiale, care la acest capitol sunt însă relativ rupte de realitate.

Bucureștiul are, totuși, câteva puncte forte pentru străinii care aleg să vină aici: este o destinație ieftină pentru buzunarele lor, are reputația unui pol de distracții nocturne care în alte locuri ori costă mult mai scump, ori sunt inaccesibile. Iar acestea nu sunt singurele particularități care îl fac atractiv.

Cu toate acestea, Bucureștiul nu știe să se vândă și nu are deocamdată nicio șansă în cursa pentru atragerea turiștilor, față de capitale din regiune, precum Budapesta, Praga sau Istanbul, de exemplu. Ce se poate totuși schimba, pentru a „vinde” Capitala la adevărata sa valoare?

Cu ce atrage Bucureștiul turiștii străini în city break? De la cazinou, la micii din Obor

Anita Sterea a văzut mulți turiști în cei peste 15 ani de când activează ca ghid turistic și le-a învățat comportamentele de bază. Ea știe exact de ce străinii aleg cel mai adesea să își petreacă în București câteva zile, pe post de city break.

„De multe ori am întrebat de ce a venit turistul aici și răspunsul a fost că aici a fost biletul mai ieftin. Am avut un turist britanic care și-a serbat ziua aici cu 20 de prieteni. Au plătit mai puțin pe călătorie și pe cazare decât să bea într-un pub din Londra. Oamenii care au văzut Praga, Budapesta, Istanbul vor altceva și automat ajung și la noi. Avem suficient de multe curse, inclusiv low-cost către București”, spune ea pentru Panorama.

Turiștii israelieni sunt o prezență constantă pe străzile din București. Shimon Yaish, jurnalist israelian care a urmărit fenomenul turismului din țara sa, a explicat pentru Panorama de ce Bucureștiul și România sunt în topul destinațiilor turistice pentru israelieni:

„Bucureștiul este un oraș grozav pentru israelieni, care sunt obsedați de călătorit. Este la numai două ore și jumătate distanță de zbor cu avionul, este ieftin, mâncarea este grozavă, la fel și viața de noapte. Și mai aveți și cazinouri, care sunt ilegale în Israel. Într-un clasament al destinațiilor preferate de israelieni, România și Bucureștiul ar fi în primele zece, alături de Grecia, Turcia, SUA, Marea Britanie, Franța sau Italia”.

Dacă ar fi să căutăm o listă de obiective turistice favorite ale turiștilor străini, pe blogurile de travelling apar în mod special cele din Centrul Vechi, de pe Calea Victoriei, marile muzee și mănăstiri, dar și cele mai importante parcuri din București. Însă în ultimul timp a luat amploare și un turism de nișă, care caută să vadă cum arată viața de zi cu zi a românilor de rând.

O mare problemă a localnicilor dintr-un oraș ca Bucureștiul este că intră în blocaj când sunt întrebați de un turist străin ce ar fi de vizitat pe aici. Românii nu știu să își laude atracțiile mărunte, pentru că cel mai adesea li se par neinteresante. Doar trăiesc zi de zi alături de ele. De ce ai trimite un american sau un francez în piața din Obor sau printre blocurile din cartierele periferice? De cele mai multe ori însă, un turist străin tocmai așa ceva caută: savoarea locală și micile detalii care dau culoare unui oraș. Pe care cu greu le poate desluși de unul singur.

Anita Sterea încearcă să le ofere turiștilor cu care interacționează exact astfel de tururi, în proiectul său Interesting Times.

Micii celebri din Piața Obor au devenit un „must” pentru turiștii străini care caută experiențe autentice / Foto: Facebook/Terasa Obor

„Am ieșit cu tururile din centrul Bucureștiului și am mers în piața Obor. Avem un food tour în care mergem cu ei în zona mahalalelor și terminăm în Piața Obor, care este printre cele mai cerute tururi. Am mers și în cimitirul Bellu și este un alt tur de succes. Facem și tur de centru, și de hidden gems și de street art. Centrul Bucureștiului îl poți vizita și singur, dar sunt alte zone din acest oraș unde fără un ghid poate ai ajunge, dar n-ai înțelege ce se întâmplă de jur împrejur”, explică Anita Sterea.

Cei mai mulți turiști străini nu au nevoie de tururi „scorțoase”, în care să afle toată istoria Bucureștiului. „Absorb tot ceea ce le spui, iar în proporție de 90% din cazuri, poate chiar mai mult, ajungem să vorbim despre cine suntem noi azi. Pentru britanici e mult mai interesant să știe că Regele Mihai era văr cu Regina Elisabeta, decât despre reformele lui Carol I de la 1870, de exemplu”.

Cum își taie Bucureștiul singur craca turistică de sub picioare

În ciuda tuturor acestor puncte forte, Anita Sterea explică și care sunt punctele slabe ale Bucureștiului, care știrbesc potențialul său de destinație turistică. Sunt chestiuni care nu țin neapărat de oraș, ci de cei care îl administrează.

„Nu există niciun fel de idee comună de a promova Bucureștiul ca destinație turistică. Există un singur info point, în pasajul de la Universitate, dar nu este deloc suficient. Câți turiști ajung acolo? Dacă vă duceți acolo, abia acum au băgat pe cineva care știe engleză. Se dau niște fluturași și hărți care nu mai sunt valabile. Evenimentele care se întâmplă în oraș nu sunt deloc promovate și atunci oamenii află târziu de ele, nici nu înțeleg care e programul. Trebuie hărți în hoteluri, în primul rând. Pe aeroport nu mai zic. Trebuie să fii prezent în online, cu o aplicație, cu ceva. Trebuie să ai un card pentru muzee”, enumeră la foc automat ghida turistică lucrurile care trag Capitala în jos, în fața turiștilor.

Info point-ul din Cișmigiu e abandonat, în timp ce turiștii străini se pierd dezorientați pe străzile Capitalei / Foto: Panorama

Ghidul are povești și despre cum lipsa culturii turistice plasează deseori Bucureștiul într-un oraș încremenit în anii ’90.

„Mi s-a întâmplat în 2019 să mă urc în autobuz în aceeași stație cu controlorii și cu cinci turiști. După ce am validat de trei ori cardul, au blocat aparatul și au cerut bani turiștilor, câte 50 de euro. Un alt exemplu: în 2021, am avut o problemă cu hoții de buzunare din Piața din Obor și poliția locală dădea din umeri, nu făcea nimic”.

Că ne place sau nu, Palatul Parlamentului ridicat de dictatorul Ceaușescu, a devenit un „landmark” al Bucureștiului. Opulenta Casă a Poporului a trecut în 2017 de cifra de 200.000 de turiști. Cu toate acestea, Anita Sterea ne explică experiența cronofagă pe care o trăiești, ca turist, la intrarea în Parlament:

Să vizitezi Palatul Parlamentului este îngrozitor de greu. Am făcut turul cu trei oameni pe care îi aveam într-o conferință. Am avut rezervare la 10.00, turul durează o oră, iar controlul de securitate s-a termina la 11 fără 20. 40 de minute am stat să ne verifice pe toți. Deși erau două porți, au folosit doar una, au început la și 5 în loc de fără 5… Parlamentul poate fi o sursă de venit extrem de importantă pentru turismul bucureștean și românesc. Dar dacă tu pleci cu 40 de oameni pe o oră și jumătate…”.

Comparația cea mai la îndemână e cu ce fac vecinii noștri din Ungaria, atunci când își primesc turiștii în clădirea istorică a Parlamentului.

„În 2019, am fost la Parlamentul de la Budapesta și am zis că aș trimite oamenii din București să vadă cum poți să bagi 500 de turiști în același timp. La Budapesta, plecau la fiecare 15 minute câte 150-200. Cu căști, cu ghid care nu trebuia să vorbească tare, fiecare asculta în limba lui”, povestește ghida turistică.

Cum poate deveni București o destinație de city break
Cu puțină atenție la detalii, Palatul Parlamentului poate fi cea mai profitabilă „afacere” turistică a Bucureștiului / Foto: Shutterstock

Turismul din București a sărit din pandemie în război. Cum contribuie soldații NATO la turism

Turismul în România începuse să aibă o ușoară perioadă de înflorire, cu cifre record în 2019. Potrivit INS, atunci se înregistrau 13 milioane de turiști, din care 20% străini, adică aproape 2,8 milioane. Din aceștia, peste 2 milioane erau originari din Europa (din care 1,8 milioane din UE), peste 400 de mii din Asia și aproape 200 de mii din America de Nord.

Bucureștiul era lider la capitolul „sosiri în structurile de primire turistică”, cu peste 2 milioane, urmat de Brașov (1,4 milioane) și Constanța (1,38 milioane).

În prima jumătate a anului 2022, INS ne spune că în București au fost cazați peste 637 de mii de persoane. Câți dintre ei au fost turiști străini, e greu de spus. Dacă păstrăm raportul anunțat în 2019, de 20%, am putea intui că au fost în jur de 120 de mii.

Statisticile oficiale sunt însă incomplete, spun specialiștii. În ele nu sunt prinse și cazările prin aplicațiile de rezervări, precum Booking sau Airbnb. Pandemia a afectat grav turismul din toată lumea, așa că acum turismul românesc și cel din București abia își revin din perioada de Covid. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, războiul pornit de Rusia în Ucraina sufocă și el cheful de călătorie al turiștilor în România.

„Comparând cu anii precedenți, nivelul este cam la fel cu 2017. Cel mai mare nivel a fost în 2019, cu multe rezervări pentru 2020, dar pandemia ne-a dat planurile peste cap. Este și război lângă noi și nu e toată lumea confortabilă să vină în România. Asta s-a simțit cel mai tare în primele luni ale războiului, abia prin iunie și-a dat lumea seama că suntem în NATO și țara noastră nu este amenințată”, explică Anita Sterea.

Lucrurile au început însă să își revină. La tururile ghidate în limba engleză, Anita Sterea are parte în special de turiști americani. Aceștia sunt fie clienții croazierelor pe Dunăre, care încep sau se termină la Giurgiu, și aleg să își petreacă câteva zile și în București, fie soldații NATO aflați în garnizoană în România și care în timpul liber aleg să viziteze Capitala.

„A revenit publicul britanic, care este pe locul secund. În weekendul cu jubileul Reginei, a fost orașul plin. Au început să vină mulți din zona Dubai/Emiratele Arabe. Încă sunt minoritari, dar sunt mult mai mulți decât în alți ani. Mai avem destul de mulți nemți și austrieci, dar iată că am avut și turiști ucraineni, care erau în drum spre Europa, plecați din Odesa, Cernăuți și mergeau mai departe către familii în vestul Europei și stăteau aici câteva zile. Erau numai femei ucrainence și copii și ne rugau să nu îi întrebăm ce e acasă, că vor să se gândească la altceva”, a mai povestit Anita Sterea.

Pe lângă ei, sunt și turiștii francezi, italieni sau spanioli care vin în București.

Cum poate deveni București o destinație de city break
Ateneul, una dintre clădirile simbol ale Bucureștiului / Foto: Shutterstock

Asociația Primăriei care ar trebui să revitalizeze turismul din București

După o perioadă în care a fost mai degrabă ignorat, actuala administrație încearcă să resusciteze turismul din București. Recent, Nicușor Dan a anunțat că vrea să pună pe picioare Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, un conglomerat format din mai multe entități, printre care Primăria Capitalei, Compania de Aeroporturi București, transportatori sau Camera de Comerț.

Consilierul general Florin Covaci este unul dintre cei care se vor afla în Consiliul Director al Asociației, alături de primarul Nicușor Dan și viceprimarul Stelian Bujduveanu. Covaci a explicat pentru Panorama de ce este nevoie de repunerea ei pe picioare:

„Asociația a pornit pe vremea lui Oprescu și nu s-a întâmplat nimic. Pe vremea lui Firea s-a încercat din nou, n-a fost deloc implementată. Direcția de Cultură, Educație și Turism este un conglomerat în PMB care face de toate și, sincer, nu îi iese nimic. De aceea, necesitatea de a face o Asociație cu specialiști, care să nu fie politici, care să nu aibă niciun fel de obligație politică, să fie total independenți”.

Asociația urmează să fie operaționalizată, după ce hățișurile birocratice vor fi descusute. Consilierul general speră însă ca această instituție să fie mult mai eficientă decât vechea companie municipală:

„Din fericire, suntem la un pas de redeschiderea contului asociației, întrucât a trecut atât de mult timp, încât a expirat tot ce putea fi expirat. Acum, am propus un buget undeva la 450.000 de lei pentru ca PMB să își poată angaja o echipă de experți. Ceea ce nu trebuie să fie această Asociație este una dintre companiile municipale unde erau parcate rudele unora sau altora. A fost o companie de turism, desființată printre primele, care lua banii din taxa de promovare turistică și făcea bâlciuri, nu avea niciun caracter turistic”.

Din taxele colectate de hoteluri, orașul București a câștigat în 2019 aproximativ 12-13 milioane lei. O sumă nu tocmai de ignorat, care ar putea crește, dacă ar exista optimizări și odată ce taxa de promovare turistică va crește de la 0,5% la 2%. Problema acestei taxe este însă faptul că nu este vărsată unde ar trebui, consideră consilierul general Florin Covaci.

Banii se duc în bugetul consolidat. Nu poți lua o taxă turistică și banii respectivi să îi pui la termoficare. Trebuie reinvestiți în același domeniu. Dacă iei bani de la turiști, trebuie să aduci mai mulți turiști. Lucru care nu s-a întâmplat și nici nu se întâmplă în momentul de față. Dar în momentul în care Asociația Turistică începe să genereze rezultate, eu mi-aș dori ca banii respectivi să ajungă la această asociație care să promoveze Bucureștiul ca destinație turistică”.

Pe străzile din București găsim și 33 de infochioșcuri. Ideea primarului Adriean Videanu, implementată de urmașul său, Sorin Oprescu, a costat 400.000 de euro. Punctele de informare au funcționat câteva luni, în urmă cu zece ani. Și de atunci zac inutile, chiar în punctele de interes ale Capitalei, după cum a arătat Libertatea. / Foto: Panorama

Unul dintre primele obiective ale Asociației de Promovare Turistică va fi să pună la punct un Bucharest City Pass, cerut și de specialiștii din domeniu. Proiectul ar urma să fie demarat abia în 2023.

„Mi-aș dori să fie un sistem integrat cu toate serviciile pe care le are primăria, de la transport public, până la teatre, muzee, grădina zoologică, circ și alte chestiuni pe care le vom considera oportune. Cu 100 de lei sau 20 de euro, să zicem, îți vei lua un card de acces unde vei putea intra într-un termen de 2-3 zile la toate punctele acestea de interes și poți folosi transportul public”, spune Florin Covaci.

Capitala României atrage o paletă cosmopolită de turiști, în căutarea unei destinații inedite, ieftine și care îi poate surprinde plăcut pe cei care caută atracții în afara circuitelor turistice bătătorite și arhicunoscute din regiune. Sunt mulți sau puțini turiștii care aleg Bucureștiul ca destinație? La cât de puțin investește Capitala în imaginea și în infrastructura sa de turism, ai putea alege să privești partea plină a paharului. Măcar câteva sute de mii de oameni aleg să își petreacă mini-vacanțele aici, să descopere și să-și cheltuiască banii pe atracțiile locale, atâtea câte sunt ele.

Cu o strategie mai așezată și cu „vorba bună” dusă din gură în gură, de străinii care au colindat vara aceasta pe străzile Bucureștiului, poate că în 2023 vor veni mai mulți.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Citeste continuarea pe panorama.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

S-au stabilit grupele Cupei României. Cu cine au picat FCSB, Dinamo și Rapid

Urmatoarea stire

„Ce-o fi văzut la ea, la cât e de grasă!” Cuvintele care au motivat-o pe Cosmina Kovacs să-și depășească limitele. Dintr-o jurnalistă ce cântărea 100 de kg, azi creatoarea unui magazin de haine XXL

Stiri pe aceeasi tema