Calitatea vieții la oraș, între realitate și marketing: Unde trăiesc românii cei mai mulțumiți

Un barometru privind calitatea vieții la oraș plasează Cluj-Napoca pe primul loc la reședințele de județ unde oamenii sunt cei mai satisfăcuți, la polul opus fiind Ploieștiul. Sociologii pun rezultatele pe seama marketingului.

Cluj e orașul în care locuitorii sunt cei mai mulțumiți de condiții. Foto: Shutterstock

Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește, arată Barometrul urban – Calitatea vieții în orașele din România, finanțat de Banca Mondială.  

Studiul
a fost publicat în octombrie 2020 și arată că nivelul cel mai
ridicat de satisfacție generală față de orașul în care
locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru
(87%), iar cel mai scăzut, în orașele din Sud-Muntenia (74%).

Cluj-Napoca,
locul I cu 97%

Satisfacția
față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea
urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale. În nouă orașe,
nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea
(96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%),
Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). În
șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub
40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%),
Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

Potrivit
aceleiași surse, Sighișoara este municipiul non-reședință de
județ care a întrunit gradul cel mai mare de apreciere – 92%, în
timp ce Caransebeș este municipiul cu gradul de apreciere cel mai
scăzut – 50%.

Infrastructura
educațională și de siguranță publică și disponibilitatea
magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai
ridicate de satisfacție în mediul urban.

Trei
localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de
serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%),
Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei
concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a
mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și
Mihăilești. 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de
starea străzilor din localitate. Peste 70% nivel de mulțumire
privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități
urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și
Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă.
Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de
satisfacție (22%). Pe ultimele locuri în ierarhia aprecierii
facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de
sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de
activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51%
mulțumire).

Un
marketing foarte eficient”

Sociologul
Mircea Kivu consideră că barometrul măsoară imaginea despre
calitatea vieții în cele 41 de orașe incluse în eșantion, pentru
că respondenţii nu s-au referit la experiențe personale, ci la
ceea ce au aflat despre orașele respective. „Dacă e să răspund
de ce, pentru majoritatea criteriilor, preferințele respondenților
au situat Clujul și Oradea pe primele locuri, aș spune că aceste
orașe au avut o politică de comunicare, un marketing foarte
eficient. Posibil, se și trăiește bine acolo, dar studiul ne spune
că «se știe că acolo se trăiește bine»
, a comentat Mircea
Kivu. La rândul său, sociologul Remus Anghel, profesor la
SNSPA, preferă să fie precaut când vine vorba despre cât de bine
se trăiește în orașul de pe malul Someșului: „Este și foarte
mult marketing”
.

Analize
precum barometrul în cauză măsoară părerile oamenilor și nu
neapărat în ce măsură lucrurile respective corespund realității,
mai spune sociologul: „La transportul urban, 88% sunt mulțumiți
de acest aspect. Ori, toată lumea știe că în momentul de față
este o nenorocire cu transportul în Cluj. Se stă câte două-trei
ore în trafic, între Florești și Cluj și în Cluj. E blocat tot
orașul”
.

Toate
avioanele trec pe deasupra orașului”

Nici
la indicatorul poluare Cluj-Napoca nu stă mai bine. „Problema
acestor barometre este că sunt foarte generale. Dacă, de exemplu,
am discuta despre problema poluării, tradițional Clujul a avut o
tradiție foarte proastă de urbanism în sensul în care în anii
comunismului au fost construite cartiere mari dense și fără spații
verzi”
, subliniază Remus Anghel.

În
plus, toate avioanele trec pe deasupra orașului la înălțime mică.
„Dimineața, la ora 6.00, dacă dormi cu geamul deschis, te
trezești din somn”
, adaugă universitarul.

Imaginile
roz nu se suprapun cu realitatea

În
al treilea rând, mai spune Remus Anghel, barometrul are un indicator
de integrare a străinilor, dar mult mai importantă este integrarea
romilor: „Ori, Clujul este un exemplu negativ din punctul acesta de
vedere cu toată povestea cu Pata Rât. La capitolul reușite ar fi
de notat că oamenii sunt în regulă, există încredere între
oameni, sunt zone liniștite, sigure. Dar sunt și foarte multe
lucruri care nu sunt în regulă”.

Ca
om care a trăit destul de mult în Cluj-Napoca și în continuare
trăiește acolo, conchide Remus Anghel, „imaginile roz, frumoase
nu se suprapun pe realitatea pe care eu o trăiesc”
: „Imaginea
Clujului este una care s-a construit în timp, iar părerea mea e că
în ultimii ani e marketing. Oradea e mult mai în regulă ca oraș,
Sibiul.(…) În momentul în care incluzi foarte multe orașe,
automat, problemele unui oraș nu sunt problemele celuilalt oraș.
Dincolo de barometru trebuie mers la «firul ierbii», cum se spune”
.

Citeste continuarea pe adevarul.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

Sorin Grindeanu anunță un pas uriaș: Încep lucrările la ultimele două tronsoane ale Autostrăzii Buzău-Focşani (A7) – Stiri pe surse

Urmatoarea stire

În viața Racilor ar putea apărea tot mai multe probleme

Stiri pe aceeasi tema