“BNR a ac┼úionat ca un pompier piroman”



Consiliul de administra┼úie al B─âncii Na┼úionale a Rom├óniei (BNR), ├«ntrunit ├«n ╚Öedin╚Ťa de mar╚Ťi, 10 ianuarie 2023, a hot─âr├ót majorarea ratei dob├ónzii de politic─â monetar─â la nivelul de 7,00 la sut─â pe an, de la 6,75 la sut─â pe an, ├«ncep├ónd cu data de 11 ianuarie 2023;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;
men╚Ťinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele ├«n lei ╚Öi ├«n valut─â ale institu╚Ťiilor de credit.

Decizia BNR vine ├«n contextul ├«n care rata anual─â a infla╚Ťiei a urcat la 16,8% ├«n luna noiembrie 2022, de la 15,32% ├«n octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, m─ârfurilor nealimentare cu 16,17% ┼či serviciilor cu 9,51%

Practic, BNR a m─ârit dob├ónda-cheie ├«ntr-o ├«ncercare de a fr├óna cre╚Öterea pre╚Ťurilor, deja greu de gestionat de oricare dintre noi. Ce ├«nseamn─â asta pentru banii no╚Ötri? Cine are credite ├«n lei cu dob├ónd─â variabil─â trebuie s─â se a╚Ötepte la cre╚Öteri ale ratei. ├Än cazul ├«n care cineva are depozite va ob╚Ťine un randament mai bun (dar tot mult sub infla╚Ťie). Totodat─â cardurile de credit ar putea fi mai costisitoare.

Atunci c├ónd rata dob├ónzii cre╚Öte, scade oferta de bani, politica monetar─â este considerat─â restrictiv─â, accesul la credite este ├«ngreunat din cauza major─ârii ratelor, consumul popula╚Ťiei ╚Öi al ├«ntreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea cre╚Öterii economice. O banc─â ar putea accepta s─â ├«mprumute bani unei companii la o rat─â a dob├ónzii convenit─â, stabilit─â la o anumit─â rat─â a dob├ónzii de referin╚Ť─â plus 7%, ceea ce ├«nseamn─â c─â respectiva companie ar pl─âti o dob├ónd─â cu 7% superioar─â ratei de referin╚Ť─â actuale. A╚Öadar, costul ├«mprumutului cre╚Öte dac─â rata dob├ónzii de referin╚Ť─â se majoreaz─â ╚Öi scade dac─â rata dob├ónzii de referin╚Ť─â se reduce. ├Än acest caz, rata dob├ónzii de referin╚Ť─â poate constitui o referin╚Ť─â fiabil─â, independent─â ╚Öi relativ simpl─â pentru toate p─âr╚Ťile implicate.

Infla╚Ťie peste nivelul prognozat

Rata anual─â a infla╚Ťiei a ajuns ├«n noiembrie 2022 la 16,76 la sut─â, peste nivelul prognozat, dup─â ce ├«n octombrie a sc─âzut la 15,32 la sut─â, de la 15,88 la sut─â ├«n septembrie. Cre╚Öterea a fost determinat─â ╚Öi ├«n acest interval mai cu seam─â de majorarea pre╚Ťurilor alimentelor, incluz├ónd categoria LFO, dar ╚Öi de scumpirea mai pronun╚Ťat─â a m─ârfurilor nealimentare ╚Öi a serviciilor de pia╚Ť─â. Impactul lor a fost contrabalansat totu╚Öi consistent de sc─âderea dinamicii pre╚Ťului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cota╚Ťiei petrolului, precum ╚Öi al plafon─ârii pre╚Ťului lemnelor de foc.

Rata anual─â a infla╚Ťiei CORE2 ajustat ╚Öi-a accelerat u╚Öor ascensiunea ├«n primele dou─â luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, m─ârindu-se de la 11,9 la sut─â ├«n septembrie la 14,0 la sut─â ├«n luna noiembrie 2022, ca urmare a cre╚Öterilor cvasi-generalizate de pre╚Ťuri consemnate pe cele trei segmente ale infla╚Ťiei de baz─â. Evolu╚Ťia infla╚Ťiei CORE2 ajustat continu─â s─â reflecte efectele major─ârilor ample ale cota╚Ťiilor materiilor prime agroalimentare ╚Öi ale costurilor cu energia ╚Öi transportul, al─âturi de influen╚Ťele blocajelor ├«n lan╚Ťuri de produc╚Ťie. Acestea au fost poten╚Ťate ╚Öi ├«n acest interval de cotele ├«nalte ale a╚Ötept─ârilor infla╚Ťioniste pe termen scurt ╚Öi de rezilien╚Ťa cererii pe anumite segmente, precum ╚Öi de ponderea ├«nsemnat─â de╚Ťinut─â ├«n co╚Öul de consum de produsele alimentare ╚Öi de cele importate.

Rata anual─â a infla╚Ťiei calculat─â pe baza indicelui armonizat al pre╚Ťurilor de consum (IAPC ÔÇô indicator al infla╚Ťiei pentru statele membre UE) a crescut ├«n luna noiembrie 2022 la 14,6 la sut─â, de la 13,4 la sut─â ├«n septembrie. Totodat─â, rata medie anual─â a infla╚Ťiei IPC ╚Öi cea calculat─â pe baza IAPC s-au m─ârit ├«n noiembrie la 13,1 la sut─â ╚Öi la 11,4 la sut─â, de la 11,8 la sut─â, respectiv 10,2 la sut─â ├«n septembrie 2022, r─âm├ón├ónd ├«ns─â la valori inferioare celor prevalente ├«n regiune ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile baltice.

Activitatea economic─â a crescut ├«n trimestrul III 2022 cu 1,3 la sut─â fa╚Ť─â de precedentele trei luni, la fel ca ├«n trimestrul II, dep─â╚Öind astfel semnificativ previziunile, evolu╚Ťie ce face probabil─â o nou─â m─ârire a excedentului de cerere agregat─â ├«n acest interval, contrar a╚Ötept─ârilor.

O creștere mai mică a PIB

├Än schimb, fa╚Ť─â de aceea╚Öi perioad─â a anului anterior, cre╚Öterea PIB a continuat s─â decelereze ├«n trimestrul III 2022 ÔÇô la 4,0 la sut─â de la 5,1 la sut─â ├«n trimestrul II -, r─âm├ón├ónd totu╚Öi ├«nsemnat─â din perspectiv─â istoric─â. Cre╚Öterea economic─â a fost sus╚Ťinut─â, de aceast─â dat─â, ├«n principal de formarea brut─â de capital fix, ╚Öi doar ├«n secundar de consumul gospod─âriilor popula╚Ťiei, ├«n timp ce evolu╚Ťia exportului net a redevenit puternic contrac╚Ťionist─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care dinamica anual─â a volumului importului a dep─â╚Öit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri ╚Öi servicii.

Pe acest fond, soldul negativ al balan╚Ťei comerciale ╚Öi-a accelerat considerabil cre╚Öterea ├«n raport cu perioada similar─â a anului anterior, ├«n pofida restr├óngerii decalajului nefavorabil dintre varia╚Ťia anual─â ├«n sc─âdere a pre╚Ťurilor importurilor ╚Öi cea a pre╚Ťurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent ╚Öi-a dublat dinamica anual─â.

Cele mai recente date ╚Öi analize indic─â o ├«ncetinire semnificativ─â a cre╚Öterii economiei ├«n trimestrul IV 2022 fa╚Ť─â de intervalul precedent, sub impactul prelungirii r─âzboiului din Ucraina ╚Öi al extinderii sanc╚Ťiunilor asociate, implic├ónd o cre╚Ötere totu╚Öi robust─â a PIB fa╚Ť─â de aceea╚Öi perioad─â a anului 2021, pe fondul unui efect de baz─â.

Relevante din aceast─â perspectiv─â sunt cre╚Öterile de dinamic─â anual─â consemnate ├«n octombrie de v├ónz─ârile cu am─ânuntul ╚Öi de cele auto-moto, dar mai cu seam─â de serviciile prestate popula╚Ťiei. ├Än acela╚Öi timp, volumul lucr─ârilor de construc╚Ťii ╚Öi-a accelerat puternic cre╚Öterea ├«n prima lun─â din trimestrul IV 2022, iar produc╚Ťia industrial─â a continuat s─â-╚Öi atenueze contrac╚Ťia ├«n termeni anuali. Exporturile ╚Öi-au redus ├«ns─â considerabil varia╚Ťia anual─â ╚Öi mult mai pronun╚Ťat dec├ót importurile de bunuri ╚Öi servicii, inclusiv ├«n contextul evolu╚Ťiei nefavorabile a pre╚Ťurilor externe, cu consecin╚Ťa acceler─ârii cre╚Öterii ├«n termeni anuali a deficitului comercial ╚Öi a celui de cont curent.

Salaria╚Ťi mai mul╚Ťi

Efectivul salaria╚Ťilor din economie a consemnat noi cre╚Öteri ├«n septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata ╚Öomajului BIM s-a m─ârit foarte u╚Öor ├«n octombrie-noiembrie, dup─â sc─âderea ei p├ón─â la 5,4 la sut─â ├«n trimestrul III. Totodat─â, inten╚Ťiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou ├«n decembrie 2022, dup─â o redresare vizibil─â ├«n precedentele dou─â luni, iar deficitul de for╚Ť─â de munc─â raportat de companii a stagnat ├«n trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins ├«n intervalul anterior.
Evolu╚Ťii pe pia╚Ťa monetar─â

Principalele cota╚Ťii ale pie╚Ťei monetare interbancare au consemnat ajust─âri descendente graduale ├«n noiembrie-decembrie 2022, pe fondul amelior─ârii condi╚Ťiilor lichidit─â╚Ťii, iar randamentele titlurilor de stat ╚Öi-au accentuat descre╚Öterea, inclusiv sub influen╚Ťa ├«mbun─ât─â╚Ťirii sentimentului pie╚Ťei financiare interna╚Ťionale ╚Öi a percep╚Ťiei asupra riscului asociat pie╚Ťelor financiare din regiune. Rata medie a dob├ónzii la creditele noi, precum ╚Öi cea aferent─â depozitelor noi la termen ale popula╚Ťiei au continuat ├«ns─â s─â creasc─â ├«n lunile octombrie ╚Öi noiembrie 2022.

├Än aceast─â conjunctur─â, reflect├ónd ╚Öi o cre╚Ötere a atractivit─â╚Ťii relative a plasamentelor ├«n moned─â na╚Ťional─â, leul a manifestat o tendin╚Ť─â de apreciere fa╚Ť─â de euro ╚Öi ├«n ultimele dou─â luni ale anului 2022. Totodat─â, ├«n raport cu dolarul SUA, moneda na╚Ťional─â s-a ├«nt─ârit semnificativ, ca urmare a evolu╚Ťiilor de pe pie╚Ťele financiare interna╚Ťionale.

Credite tot mai pu╚Ťine

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2 la sută în noiembrie (16,0 la sută în septembrie), ca urmare a decelerării creșterii componentei în lei, contrabalansată totuși ușor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4 la sută în noiembrie, de la 70,6 la sută în septembrie.

Rata infla╚Ťiei va sc─âdea ├«n T1

Potrivit actualelor evalu─âri, rata anual─â a infla╚Ťiei va sc─âdea probabil ├«n trimestrul I 2023 ├«n linie cu cea mai recent─â prognoz─â pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va cobor├« semnificativ mai alert ulterior, ajung├ónd la nivelul de o cifr─â ├«nc─â din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare ╚Öi compensare a pre╚Ťurilor la energie p├ón─â la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora ├«ncep├ónd cu 1 ianuarie 2023.

├Än perspectiv─â apropiat─â, determinan╚Ťii principali ai descre╚Öterii dinamicii anuale a infla╚Ťiei vor fi ├«ns─â efectele de baz─â dezinfla╚Ťioniste asociate cre╚Öterilor ample consemnate anterior de pre╚Ťurile energiei ╚Öi combustibililor, precum ╚Öi trendul descendent relativ mai accentuat al cota╚Ťiei petrolului din ultimele luni.

Balan╚Ťa riscurilor induse de ╚Öocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a infla╚Ťiei este relativ echilibrat─â, date fiind evolu╚Ťiile recente ale cota╚Ťiilor principalelor produse energetice ╚Öi m─ârfuri agroalimentare, precum ╚Öi cele ale determinan╚Ťilor majori ai acestora.

R─âzboiul din Ucraina ╚Öi sanc╚Ťiunile asociate continu─â ├«ns─â s─â genereze incertitudini ╚Öi riscuri considerabile la adresa perspectivei activit─â╚Ťii economice, implicit a evolu╚Ťiei pe termen mediu a infla╚Ťiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cump─ârare ╚Öi ├«ncrederii consumatorilor, precum ╚Öi asupra activit─â╚Ťii, profiturilor ╚Öi planurilor de investi╚Ťii ale firmelor, dar ╚Öi prin poten╚Ťiala afectare mai sever─â a economiei europene/globale ╚Öi a percep╚Ťiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finan╚Ťare.

Totodat─â, absorb╚Ťia fondurilor europene, ├«n principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condi╚Ťionat─â de ├«ndeplinirea unor ╚Ťinte ╚Öi jaloane stricte ├«n implementarea proiectelor. Ea este ├«ns─â esen╚Ťial─â pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzi╚Ťiei energetice, precum ╚Öi pentru contrabalansarea, cel pu╚Ťin par╚Ťial─â, a impactului contrac╚Ťionist al ╚Öocurilor pe partea ofertei, amplificate de r─âzboiul din Ucraina ╚Öi de ├«n─âsprirea condi╚Ťiilor economice ╚Öi financiare pe plan interna╚Ťional.

Incertitudini ╚Öi riscuri semnificative sunt asociate ├«ns─â ╚Öi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ╚Ťinta de deficit bugetar stabilit─â pentru 2023 ├«n vederea continu─ârii consolid─ârii bugetare ├«n contextul procedurii de deficit excesiv ╚Öi al major─ârii semnificative a costului finan╚Ť─ârii, ╚Öi, pe de alt─â parte, seturile de m─âsuri de sprijin prev─âzute a fi aplicate ori prelungite ├«n acest an, ├«ntr-o conjunctur─â economic─â ╚Öi social─â ce r─âm├óne dificil─â pe plan intern ╚Öi global, cu poten╚Ťiale implica╚Ťii adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

├Än ╚Öedin╚Ťa de ast─âzi, 10 ianuarie 2023, pe baza evalu─ârilor ╚Öi a datelor disponibile ├«n acest moment, precum ╚Öi ├«n condi╚Ťiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administra╚Ťie al BNR a hot─âr├ót majorarea ratei dob├ónzii de politic─â monetar─â la nivelul de 7,00 la sut─â pe an, de la 6,75 la sut─â pe an, ├«ncep├ónd cu data de 11 ianuarie 2023. Totodat─â, s-a decis majorarea ratei dob├ónzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sut─â pe an, de la 7,75 la sut─â pe an ╚Öi cre╚Öterea ratei dob├ónzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sut─â pe an, de la 5,75 la sut─â. De asemenea, Consiliul de administra╚Ťie al BNR a decis men╚Ťinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele ├«n lei ╚Öi ├«n valut─â ale institu╚Ťiilor de credit.

Deputatul USR Claudiu N─âsui precizeaz─â c─â o majorare a dob├ónzii de politic─â monetar─â de c─âtre Banca Na┼úional─â a Rom├óniei va duce la cre┼čterea ROBOR ┼či a IRCC.

Fostul ministru al Economiei repro┼čeaz─â BNR c─â a ac┼úionat ca un ÔÇ×pompier piromanÔÇŁ, dup─â ce au fost tip─âri┼úi ÔÇ×tone de baniÔÇŁ. El critic─â ┼či Guvernul pentru ├«ndatorarea ÔÇ×masiv─âÔÇŁ, pe fondul cre┼čterii cheltuielilor.

ÔÇ×BNR cre┼čte din nou dob├ónda. Asta ├«nseamn─â c─â cresc toate ratele. Pentru c─â ROBOR urm─âre┼čte dob├ónda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR ├«nt├órziat cu 6 luni. Deci dac─â cre┼čte dob├ónda BNR, cre┼čte ROBOR ┼či apoi ├«nt├órziat cre┼čte ┼či IRCC. BNR face asta pentru a reduce banii din pia┼ú─â pe care tot ei i-au tip─ârit. Mai ┼úine┼úi minte pandemia? Afaceri ├«nchise ┼či tone de bani tip─âri┼úi. Calea sigur─â c─âtre distrugerea puterii de cump─ârare. Prea mul┼úi bani care urm─âresc prea pu┼úine bunuri ┼či servicii. Nu e vina BNR c─â cre┼čte acum dob├ónda. E, ├«ns─â, vina BNR c─â a ac┼úionat ca un pompier piroman. Ei dau foc, dup─â care tot ei vin s─â-l sting─â. Foarte bine c─â ├«l sting, dar mai bine nu d─âdeau foc de la ├«nceputÔÇŁ, scrie deputatul USR, pe┬áFacebook.

├Än opinia sa, chiar ┼či aceast─â ÔÇ×stingere a focului a ├«nceput mult prea t├órziu ┼či mult prea anemicÔÇŁ, din motive politice. N─âsui adaug─â c─â ac┼úiunea BNR e ÔÇ×├«n contradic┼úieÔÇŁ cu cea a Guvernului, care ÔÇ×├«nc─â d─â focÔÇŁ. Deputatul USR mai precizeaz─â c─â ÔÇ×era mai bineÔÇŁ dac─â statul nu cre┼čtea cheltuielile prin PNDL-uri ┼či noi agen┼úii noi de stat.

ÔÇ×├Ändatorarea masiv─â a statului continu─â, iar pentru asta BNR ┼či sistemul bancar tot m─âre┼čte masa monetar─â. Unul apas─â pe fr├ón─â, cel─âlalt pe accelerat. Cine pierde din toate astea? ├Än primul r├ónd to┼úi cei care s-au ├«ndatorat. Ei vor trebui s─â str├óng─â cureaua, adic─â s─â-┼či reduc─â consumul, ca s─â poat─â pl─âti ratele. Dac─â nu pl─âtesc rata la banc─â ├«┼či vor pierde casa/terenul/investi┼úia. ├Än al doilea r├ónd vor suferi investi┼úiile din privat. O dob├ónd─â mai mare ├«nseamn─â un cost al capitalului mai mare, ceea ce ├«nseamn─â mai pu┼úine investi┼úii private. Ba chiar investi┼úiile ├«ncepute nu se vor mai termina. Vor falimenta ┼či va veni acel val de falimente specific recesiuniiÔÇŁ, scrie N─âsui.

Citeste continuarea pe www.cotidianul.ro

Total
0
Shares
Adauga un comentariu

Stirea precedenta

VIDEO: Diet─â sau stil de via╚Ť─â? | Radio Bucuresti FM – Radio Muzica Live Online

Urmatoarea stire

Tensiuni la Vatican: Dezvăluiri despre cei doi papi și intrigile din jurul lor

Stiri pe aceeasi tema