În septembrie 2020, mașina activistului Daniel Bodnar a fost distrusă în Suceava. Doar două luni mai târziu, hoții de lemne l-au atacat cu pietre. În același an, senatorul USR Mihai Goțiu susținea că a fost amenințat cu moartea în timp ce documenta tăierile ilegale de arbori din Munții Gilăului, pe valea Someșului Rece, în județul Cluj.
Cazul lui Mihai Drăgolea, Tiberiu Boșutar și Radu Mocanu, bătuți în Suceava, pe 17 septembrie 2021 în timp ce filmau un documentar internațional despre tăierile ilegale de păduri din România, este doar unul dintre cele mai cunoscute.
Însă un alt caz, petrecut cu șase ani înaintea acestuia, reverberează până în prezent.
Pe Râul Alb, un râu bine conservat, care izvorăște din Munții Retezat, un alt grup de activiști a fost agresat. În timpul confruntării, care a avut loc pe 24 mai 2015, Bocea Mihalache, un om de afaceri care intenţiona să înfiinţeze două microhidrocentrale pe râu, a suferit un accident încercând să oprească mașina condusă de Alin Andrioni, un bărbat din Haţeg care însoţea grupul de activişti de mediu venit să documenteze, de la fața locului, situația uneia dintre viitoarele microhidrocentrale de pe Râul Alb.
În urma accidentului din 2015, Bocea Mihalache a rămas paralizat în partea inferioară a corpului.
Pe 28 martie 2023, Alin Andrioni, șoferul, a fost condamnat de către Curtea de Apel Alba Iulia la 6 ani de închisoare cu executare, pentru tentativă de omor.
Acestea sunt faptele. Lor le lipsește contextul: Alin Androni a produs accidentul încercând să-și salveze viața – a lui și a oamenilor aflați în grija sa în mașină – în condițiile în care Bocea avea deja un istoric de agresiuni față de activiștii care încercau să documenteze abuzul asupra naturii. Se arată și în dosar:
„Reprezentanţii unor ONG-uri cu activitate în domeniul protecţiei mediului au început o campanie care avea ca scop stoparea construirii celor două microhidrocentrale şi a crescătoriei de peşte. În acest context, Bocea Mihalache şi apropiaţii săi au încercat să împiedice accesul în zona lucrărilor, realizând baraje umane şi auto pentru descurajarea celor interesaţi în obţinerea de informaţii şi imagini despre investiţiile ce urmau a fi efectuate.”
Lucrările de pe Râul Alb au fost, în cele din urmă, oprite din motive de legalitate, în urma intervențiilor asociaţiilor de protecţie a mediului.
Dar Alin Androni își va petrece următorii șase ani în închisoare.
De proiectul celor două microhidrocentrale de pe Râul Alb – cu titular o firmă din grupul ABI, deținut de familia Bocea – s-a aflat abia în septembrie 2014. Abia atunci Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara a postat informații despre acest proiect. Era un moment în care opinia publică, cel puțin partea preocupată de mediu, era șocată de brutalitatea cu care râurile de munte erau distruse, unul după altul, din cauza goanei după certificate verzi.
Evident că societatea civilă de mediu din România nu avea cum să se opună fiecărui proiect de băgare a unui râu în țeavă. Dar Râul Alb avea o stare ecologică foarte bună. Era un râu care izvora din Munții Retezat, locul primului parc național al României, un râu în întregime în arii naturale protejate, așa că distrugerea lui nu putea fi tolerată.
La începutul primăverii anului 2015 lucrările erau într-o stare incipientă, pentru că lipsea un aviz de la Garda Forestieră pentru defrișare. Microrelieful fusese deja mutilat, odată cu tăierea unui braț artificial al râului, fără aviz de gospodărirea apelor (ceea ce reprezenta o infracțiune, conform Legii Apelor), chiar pe parcela unde a avut loc incidentul din 24 mai 2015.
Arborii fuseseră tăiați paralel cu drumul forestier de pe terasa de vest a râului. Începuse tăierea arborilor și mai sus de drumul forestier, în zona sălbatică a văii, care deținea o valoare conservativă enormă.
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, alătură-te susținătorilor presei independente! Orice sumă contează.
În acest context trebuia cunoscută situația de pe teren, pentru a ști ce măsuri legale trebuie întreprinse. Și trebuia de urgență „scanată” biodiversitatea văii, aflată în interiorul unui sit Natura 2000.
Astfel, biologi și localnici din Țara Hațegului au început să facă vizite pe teren. Vizite care în mod normal nu ar fi trebuit să deranjeze pe nimeni. OUG 57/2007 prevede, pentru parcurile naturale: „De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Abuzurile asupra activiștilor de mediu au crescut gradual
Pe 26 martie 2015 a fost depus un denunț penal pentru tăierile ilegale de pe vale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg. Pe 28 martie 2015 reporteri, ONG-iști și simpli cetățeni cu spirit civic au urcat pe vale (printre ei și Alin Andrioni) și au constatat că au început tăierile din pădure, pe traseul aducțiunii, în amonte de locul unde drumul forestier părăsește valea.
În 5 aprilie am urcat chiar eu, singur. Am vazut o mașină plasată strategic la intrarea în satul Râul Mic. M-am gândit că situația poate să devină periculoasă, așa că am avut grijă să evit drumul și satul Coroiești. Am ales un traseu ocolit, ca să nu pot fi reperat de cei care „monitorizau” accesul pe vale.
Pe 19 aprilie 2015, când Dacian Muntean, reprezentantul Societății de Educație Nonformală și Socială (SENS) a încercat, la rândul lui, să ajungă pe vale, au fost blocați. În relatarea lui despre acel incident apare chiar Bocea, cu un par în mână, zicând «Stop, Stop»!”
După ce mașina a fost blocată, grupul a fost întâmpinat de un grup din satul Coroiești, cu câini și bâte. Activiștii fost amenințați că, dacă mai vin, li se vor rupe picioarele.
În baza acestui „incident” The Guardian scria, într-un articol din 16 mai 2015:
„The valley is guarded, mafia-style, by the owner of the company and ‘volunteers’, with clubs and dogs.”
Următorul incident a fost pe 17 mai 2021, când un tânăr (Luca Sălășan) și o fată (Sara Leordean), localnici din Țara Hațegului, au ajuns la râu. Atunci a apărut un grup agresiv, condus de consilierul local (și angajat al ABI Automotion) Coman Neluțu (care a luat parte și la incidentul din 24 mai 2015). Băiatul lui Neluțu Coman, Alin Coman, l-a strâns de gât pe Luca, cu curelușa de piele pe care o avea la gât și a plesnit-o pe Sara. Cei doi au fost pe moment privați de libertate și obligați să se lase fotografiați lângă râu, de parcă ar fi încălcat vreo lege prin venirea lor acolo.
Luca a depus imediat plângere penală la poliție, dar ulterior spune că ar fi fost constrâns să și-o retragă.
Un alt incident la care am asistat a avut loc pe 21 mai, când o echipă TVR a venit să filmeze valea amenințată de proiectul microhidrocentralelor. Și atunci Bocea Mihalache a blocat drumul public și mașina televiziunii publice. Ne-am întors.
Atacul: Activiști bătuți cu bestialitate
Apoi a urmat atacul din 24 mai 2015. Două mașini, una condusă de Alin Andrioni (avându-i ca pasageri pe activistul Gabriel Păun și o cetățeană austriacă), și una condusă de Luca Sălășan, (pasageri Sara și Vasile Leordean) au trecut de satul Coroiești și au oprit pe marginea drumului public, în dreptul plăcilor de informare privind autorizațiile de construire.
Există trei filmări diferite ale momentului. Cu toate acestea, rechizitoriul s-a plimbat între procurori, modificat și tărăgănat timp de 8 ani.
La scurt timp după ce mașinile au oprit, a apărut din spate un ATV modificat. În el erau 8 bărbați veniți „să ceară socoteală unor militanți de mediu care ajunseseră la fața locului să vadă în ce condiții va fi amenajată o microhidrocentrală” (la minutul 36 în reportaj). Au oprit la limită, aproape să-l calce pe Vasile Leordean și au început să-l îmbrâncească.
Alin Andrioni le-a strigat celorlalți „haideți sus”, dar a văzut că Gabriel Păun este deja blocat de bătăuși și nu mai are cum să se refugieze în mașină, așa că a plecat cu mașina în care mai era doamna din Austria. Mașina se deplasa foarte încet, încercând să întoarcă spre sat. Și era înconjurată de bătăuși. Greu de crezut că, în astfel de circumstanțe, Alin Andrioni avea cum să-i monitorizeze pe toți, să aibă grijă ca vreunul să nu se rănească. Și cum rămâne cu legitima apărare?
Cert este că Mihalache Bocea a fugit prin dreapta mașinii, a depășit-o și s-a plasat în față, în stânga față, sprijinit pe capotă. Iar când mașina a virat la dreapta brusc, ca să se încadreze pe drum spre sat a fost azvârlit în lateral.
Apoi cei rămași afară, Vasile Leordean și Gabriel Păun, au fost bătuți crunt.
Luca și Sara erau refugiați în cealaltă mașină, care a fost bombardată cu bolovani, dar au rezistat. Apoi au venit polițiștii, care, potrivit victimelor, n-ar fi ascuns faptul că sunt prieteni la cataramă cu atacatorii.
Cazul a fost preluat de Parchetul General și nimănui nu i-a trecut prin minte, cât era proaspăt în memoria publică, să-l acuze pe Alin Andrioni de ceva. S-a ajuns astfel la sentința din 28 martie 2023, de la Curtea de Apel Alba Iulia. Un puternic mesaj de încurajare a violenței împotriva ecologiștilor:
„Condamnă pe inculpatul Constantin Alin Andrioni la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, în forma tentativei. Stabilește un procent de 80 la sută culpă a inculpatului și de 20 la sută a părții civile în producerea prejudiciului.” (fragment din minuta hotărârii definitive, pronunțată în 28 martie.)
În tot acest timp, timp ce cei care l-au desfigurat pe Vasile Leordean și l-au bătut pe Gabriel Păun nu au pățit absolut nimic.
Singura întrebare care mai rămâne este dacă mafiile de mediu vor mai avea pe cine să atace, în condițiile în care ecologiștii fie emigrează, fie abandonează lupta fără nicio șansă de izbândă. Sau nu mai merg pe teren decât extrem de discret, în dauna naturii.
