Pe 3 februarie s-a născut actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila, în 1925, și a murit fotbalistul dinamovist Nelu Nunweiller, în 2015. Tot în această zi apare prima atestare a Cetății Neamț, în 1395, și începe marele viscol din Iran, din 1972, soldat cu peste 4000 de decese.
FOTO Shutterstock
1395: Prima mențiune documentară a Cetății Neamț
Prima atestare a Cetății Neamț apare pe 3 februarie 1395, într-un document care se referă la expediţia lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, în Moldova. Cetatea a avut un rol strategic bine definit, de aici putându-se supraveghea zona cuprinsă între valea Moldovei şi a Siretului, dar şi drumul care trecea munţii spre Transilvania.
Construcţia ei s-a făcut în contextul sistemului de fortificaţii construit în Moldova spre sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu apariţia pericolului otoman. Cetatea a fost zidită în timpul domniei lui Petru I (1375-1391), a fost fortificată de Ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al XVIII-lea, în 1718.
Cât despre expediţia lui Sigismund de Luxemburg, aceasta a fost motivată de expansiunea teritorială, dar nu şi-a atins scopul. În „Cronica veche moldovenească“ se spune că domnitorul Ştefan I (1394-1399) i-a învins pe unguri la Hindău (comuna Ghindăoani), aşezare aflată de circa 15 km de de Târgu Neamţ).
Oştile maghiare au înaintat până la cetate, asediind-o fără izbândă. Iar la 2 februarie 1395 s-a emis un act de cancelarie „ante castrum Nempch“, care reprezintă prima atestare.
Prima atestare a Cetății Neamț apare pe 3 februarie 1395 Foto: Arhivă
1925: S-a născut actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila
Ştefan Mihăilescu Brăila s-a născut pe 3 februarie 1925, la Brăila. Absolvent al cursului primar, în anul 1936 se înscrie la Liceul Industrial, pe care-l termină în 1940. Datorită posibilităţilor materiale foarte limitate, este nevoit să muncească încă de la vârsta de 16 ani.
A urmat cursurile Conservatorului „G. Cavadia”, pe care le-a terminat în 1947. A fost apoi angajat la Teatrul de Stat din Brăila. Datorită faptului că mai era acolo un actor cu numele Ştefan Mihăilescu, iar pentru că pe bunica sa o chema şi Brăila, acesta a adoptat această poreclă, pentru a evita eventualele confuzii.
În anul 1957 ajunge la Bucureşti, la Teatrul Giuleşti, care în vremea aceea purta numele de Teatrul Muncitoresc CFR. A debutat în cinema tot în anul 1957, filmul care l-a făcut cunoscut în ochii publicului fiind “Comoara din Vadul Vechi”. Actorul a continuat să se remarce în filme precum „Bachus”, „Nea Mărin miliardar”, “Ciocolată cu alune” sau „Păcală”. Spre sfârşitul vieţii a făcut parte din distribuţia filmelor “Descăpăţânarea” şi “Ordinatorul”.
Ştefan Mihăilescu Brăila a trecut în nefiinţă pe 19 septembrie 1996, la Bucureşti.
1954: A murit prozatorul Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu (Ioan-Hipolit Teodoreanu) s-a născut pe 6 ianuarie 1897,la Iași, și avea să fie recunoscut pentru scrierile sale ce evocă în stil inconfundabil copilăria şi adolescenţa. El și-a câştigat existenţa ca avocat, dar a rămas fidel literaturii.
Scrisul i-a ocupat cea mai mare parte a timpului liber, iar cele mai multe cărţi ale sale s-au născut în lungile zile de vară, când, obosit să pledeze în procese, se retrăgea împreună cu familia la Mănăstirea Agapia din Neamţ. Acolo, în cerdac, scria până după-amiază. După ce punea punct, povestesc cei care l-au cunoscut, se plimba cu soţia sa (născută Maria Ştefana Lupaşcu, ea însăşi scriitoare, având pseudonimul Ştefana Velisar) şi se juca cu cei doi copii ai săi, Ştefan şi Osvald Teodoreanu.
Ionel Teodoreanu a semnat volume unice în literatura română precum „Uliţa copilăriei” (1923), „La Medeleni” (1925-1927), „În casa bunicilor” (1938), „Lorelai” (1935) etc. Printre pasiunile sale s-au numărat însă sportul, în special patinajul şi boxul. Ionel Teodoreanu a murit pe 3 februarie 1954, la București.
Ionel Teodoreanu (1897 – 1954) Foto: Arhivă
1972: Furtuna de zăpadă cu cel mai mare număr de decese din istorie
Între 3 şi 9 februarie 1972, Iranul a fost lovit de temperaturi scăzute şi ninsori puternice, în urma căruia au murit circa 4.000 de oameni. Zăpada a ajuns să măsoare în unele locuri şi opt metri. În mai multe sate, nici măcar o persoană nu a scăpat cu viaţă.
Marele viscol din 1972 a şters de pe hartă 200 de sate din ţara aflată între Golful Persic şi Marea Caspică. Viscolul a pus la pământ zeci de linii telefonice, a îngropat trenuri de călători, a distrus state şi a zdrobit mai multe maşini în urma lui.
Puţinii supravieţuitori ce au reuşit să reziste temperaturilor de -25 de grade Celsius nu aveau apă, hrană, căldură şi medicamente. După terminarea viscolului puternic, o gripă puternică a afectat zona rurală a Iranului, lipsa medicamentelor afectând sute de persoane.
Viscolul din Iran care a ținut șapte zile FOTO whateverweather.weebly.com
2009: Marea victorie de la Haga în procesul cu Ucraina
Pe 3 februarie 2009, statul român a obţinut o hotărâre de răsunet la Curtea Internaţională de Justiţie în procesul de delimitare a platoului continental al Mării Negre. După ce negocierile de jumătate de secol între România şi URSS iniţial şi ulterior Ucraina au eşuat, judecătorii de la Curtea Internaţională de Justiţie au acordat României aproape 80% din zona aflată în dispută (12.000 de kilometri pătraţi), adică 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă.
Scopul procesului de la Haga era trasarea unei linii de delimitare care să stabilească suprafaţa de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi, respectiv, ale Ucrainei în Marea Neagră.
Harta care arată delimitarea platoului continental al Mării Negre.
2011: Traian Basescu a participat la Bruxelles la reuniunea Consiliului European
Preşedintele Traian Băsescu a participat pe 3 februarie 2011, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European al UE, precum şi la lansarea iniţiativei Comisiei Europene privind interconectările energetice Nord-Sud din Europa Centrală şi de Est.
Conform Administratiei Prezidentiale “principalele subiecte de pe agendă” au vizat „dezvoltarea politicii energetice comune și a inovării, în beneficiul cetățenilor și companiilor din țările membre”.
2015: A murit fotbalistul dinamovist Nelu Nunweiller
Ion Nunweiller, cunoscut și ca Nunweiller III, s-a născut pe 9 ianuarie 1936, la Piatra Neamț, Neamț, într-o familie numeroasă, cu şapte fraţi, toţi fotbalişti.
A debutat în prima divizie la data de 12 august 1956 (Dinamo Bucureşti – Dinamo Bacău 2-1) și a evoluat pe prima scenă la Dinamo (1956-1968 şi 1970-1972) şi Fenerbahce (1968-1970).
De la el și de la fratele său Lică, care evolua ca fundași, provine porecla “câinele roșu”, preluată mai târziu de dinamoviști. 40 de meciuri a jucat Ion Nunweiller în echipa națională a României, iar pintre marile sale performanțe, a jucător, se înscriu 5 titluri și 3 cupe cu Dinamo, un titlu cu Fenerbahce (279 jocuri/19 goluri în prima noastră divizie, 26/3 în cupele europene). În ediţia 1969-1970 a câştigat titlul de cel mai bun jucător străin din campionatul turc.
Pe 25 martie 2008 a fost decorat de președintele României, Traian Băsescu pentru toată activitatea și pentru „formarea tinerelor generații de viitori campioni” cu „Meritul sportiv Clasa a III-a”. Iom Nunweiller a murit pe 3 februarie 2015, la 79 de ani.
Ion Nunweiller (1936 – 2015) foto: facebook fc dinamo
